Categorie: Uncategorized

Biletele de tren se vor scumpi cu 4,6% începând din data de 15 decembrie a.c., odată cu intrarea în vigoare a noului Mers al Trenurilor 2024 – 2025, acestea fiind actualizate cu inflaţia.

Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a anunțat că un abonament de 3 ore pentru zona metropolitană Bucureşti va costa 12,5 lei, cu 50 de bani mai mult, pentru 24 de ore – 22 de lei (21 de lei anterior), pentru 72 de ore – 63 de lei (de la 60 de lei).

Abonamentul de 7 zile va ajunge la 131 de lei, de la 125 de lei, cel de 15 zile la 204 lei, de la 195 de lei, în timp ce pentru 30 de zile se vor plăti 272 de lei în loc de 260 de lei.

Costul unei călătorii până la Aeroportul Henri Coandă va fi de 6 lei, din 15 decembrie, de la 5,5 lei în prezent.

Tariful pentru rezervare loc va fi de 6 lei la trenurile InterCity, indiferent de clasă, în timp ce la trenurile Regio şi Interregio va costa în funcţie de distanţă, astfel: între 1-60 km – 1,5 lei, 61 – 120 km – 2,5 lei, 121 – 250 km – 4 lei, 251 – 500 km – 4,5 lei şi peste 500 km – 6 lei.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a revenit pe creştere în prima şedinţă de tranzacţionare a săptămânii, după scăderile înregistrate în ultimele trei zile ale săptămânii trecute, iar valoarea tranzacţiilor s-a cifrat, luni, la 64,38 milioane lei (12,94 milioane euro).

Principalul indice al BVB, BET, care include cele mai tranzacţionate 20 de companii listate pe Piaţa Reglementată, s-a apreciat cu 0,63%, până la 16.447,31 puncte.

Indicele BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 43 de acţiuni, a închis în creştere cu 0,70%, indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a urcat cu 0,63%, iar indicele SIF-urilor, BET-FI, s-a apreciat cu 0,57%.

Indicele BET AeRO, care include 20 de companii reprezentative de pe piaţa AeRO, s-a depreciat cu 0,55%, notează Agerpres.

Cele mai lichide titluri pe piaţa reglementată au fost cele ale Băncii Transilvania, cu tranzacţii de aproape 20,68 milioane de lei, urmate de acţiunile OMV Petrom, cu 7,28 milioane de lei, şi ale Romgaz – 4,23 milioane lei.

Curtea Constituţională a validat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale în unanimitate. Astfel, turul al doilea al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 8 decembrie între Călin Georgescu şi Elena Lasconi.

De asemenea, CCR a respins contestaţia formulată de Cristian Terheş cu privire la anularea alegerilor. Preşedintele Curţii Constituţionale, Marian Enache, a spus că nu este necesară numărarea voturilor din diaspora deoarece contestaţia a vizat doar voturile exprimate în ţară.

Deşi în unele secţii de votare după renumărare s-au înregistrat diferenţe, acestea nu au modificat rezultatul final, astfel încât nu pot fi considerate fraude, a mai spus Marian Enache.

Primul tur al alegerilor prezidenţiale, care a avut loc pe 24 noiembrie, a fost câştigat de Călin Georgescu cu mai mult de 2,1 milioane de voturi, Lasconi situându-se pe locul doi cu aproape 1,8 milioane de voturi.

Numărul societăţilor comerciale şi al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvenţă în primele zece luni din acest an a fost de 5.896, în creştere cu 9,63% faţă de perioada similară din 2023, când au fost înregistrate 5.378 de insolvenţe, potrivit datelor publicate pe site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe firme şi PFA intrate în insolvenţă, în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2024, au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 1.053, număr în scădere cu 2,86% faţă de primele zece luni din 2023.

Pe locurile următoare în ierarhia insolvenţelor se află judeţele Bihor, cu 486 insolvenţe (plus 6,11%), Cluj – 398 (plus 23,99%), Timiş – 351 (plus 33,46%), Iaşi – 247 (plus 20,49%) şi Ilfov – 228 (plus 20,63%).

Cele mai puţine insolvenţe sunt în judeţele Covasna – 24 (plus 11,11%), Harghita – 26 (plus 13,04%), Mehedinţi – 32 (plus 14,29%) şi Vaslui – 34 (minus 2,86%).

Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvenţe s-a înregistrat în comerţul cu ridicata, amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 1.547 (plus 6,69% comparativ cu primele zece luni din 2023), construcţii – 1.212 (plus 12,74%) şi în industria prelucrătoare – 696 (plus 7,91%), hoteluri şi restaurante – 452 (15,8%).

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Norofert, producător de inputuri organice pentru agricultură și furnizor de biotehnologie pentru agricultura din România, va începe marți o ofertă publică de vânzare a 150.000 de obligațiuni negarantate, cu valoarea nominală de 100 de lei, la un preț de subscriere de 100 lei/ acțiune. 

Norofert vrea să atragă de la investitori 15 milioane de lei. Obligațiunile vor avea scadența în 2029 și o rată fixă anuală a dobânzii de 10% pe an, plătibilă semestrial. Subscrierea minimă constă în 10 obligațiuni. Ulterior închiderii ofertei, obligațiunile vor fi admise la tranzacționare pe SMT al BVB cu simbolul „NRF29”. 

Decizia vine în contextul strategiei companiei de a atrage finanțare suplimentară pentru investiții în extinderea sistemului de irigații la ferma din Zimnicea și a activității în piețele externe din SUA și Brazilia, în care compania activează începând de anul acesta. Rambursarea anticipată este posibilă după primul an de la emisiune, oferind un preț de răscumpărare “clean” de 101% în cazul în care răscumpărarea are loc în al doilea an, respectiv 100,5% în al treilea an. Oferta publică se va derula pe o perioadă de 10 zile lucrătoare, cu posibilitatea închiderii anticipate. Condiția de succes a ofertei este subscrierea unui număr minim de 50.000 de obligațiuni, ceea ce reprezintă echivalentul a 5 milioane lei. 

Prima emisiune de obligațiuni corporative (cu simbolul NRF25) a companiei a avut o valoare de 11,5 milioane lei, are scadența în 2025 și o rata anuală fixă a cuponului de 8,5%, platibilă semestrial. „Ne propunem să diversificăm sursele de finanțare printr-o nouă emisiune de obligațiuni corporative, a doua inițiativă de acest tip. Această emisiune, aprobată în cadrul Adunării Generale a Acționarilor din aprilie 2024, are ca scop consolidarea poziției noastre atât pe piața din România, cât și pe plan internațional. Fondurile atrase vor fi utilizate pentru investiții strategice, printre care extinderea infrastructurii de irigații la ferma din Zimnicea și creșterea capacităților de producție destinate piețelor externe”, spune Vlad Popescu, Președintele Consiliului de Administrație Norofert.

Norofert a realizat în primul semestru 2024 o cifră de afaceri de 21,04 milioane lei, în creștere de 4,27%, în timp ce profitul net a scăzut cu peste 40%, la 1,85 milioane lei. ”Norofert, principalul producător de inputuri organice pentru agricultură și furnizor de biotehnologie pentru agricultura din România, listat la Bursa de Valori București pe piața AeRO (simbol BVB: NRF), încheie primul semestru al anului 2024 cu o cifră de afaceri de 21,04 milioane lei, înregistrând o creștere de 4,27% față de aceeași perioadă din 2023. Această evoluție reflectă capacitatea companiei de a naviga printr-un mediu dificil, în care sectorul agricol s-a confruntat cu multiple provocări, inclusiv lipsa de lichiditate și deciziile prudente ale fermierilor de a nu investi în culturi noi”, potrivit companiei.

În ceea ce privește extinderea internațională, compania vrea să își consolideze prezența pe piețele din SUA și Brazilia, obiectivul fiind ca în 3 ani ponderea piețelor externe în cifra de afaceri a grupului Norofert să fie de 40%.

Compania a anunțat recent că își extinde operațiunile pe piața din Brazilia, unde vrea să demareze construcția unei fabrici în parteneriat cu Grupul Engenutri.

”Consolidarea pe piețele din SUA și Brazilia, obiectivul fiind ca în 3 ani ponderea piețelor externe în cifra de afaceri a grupului Norofert să fie de 40%. Primul pas în această direcție este replicarea modelului de succes deja validat în SUA în noi piețe. În acest sens, am anunțat începutul construcției unei fabrici în Brazilia, care va avea o capacitate de 15.000 litri pe zi, continuând, astfel, să implementăm modelul demonstrat în SUA. Pentru următorii doi ani, prioritatea o reprezintă consolidarea businessului în cele două piețe externe în care suntem prezenți. Suntem foarte bucuroși să vedem rezultate excelente ale loturilor demonstrative și răspunsuri pozitive din partea fermierilor care au cumpărat și testat produsele Norofert Ag LLC. Acești pași ne dau încredere că vom avea un sezon următor cu vânzări bune pentru filiala din SUA. De asemenea, am anunțat că începem construirea unei fabrici în Brazilia, care va avea o capacitate de 15.000 litri pe zi, replicând modelul tehnic deja implementat în SUA”, potrivit companiei.

Brazilia oferă o oportunitate semnificativă pentru extinderea companiei, având în vedere suprafața vastă de peste 96 de milioane de hectare de teren arabil și creșterea continuă a pieței produselor speciale pentru nutriția plantelor și microorganisme.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Analiza din luna octombrie a fost efectuată pe baza a peste 14.900 de materiale ale publicațiilor de presă, a emisiunilor de știri de televiziune și radio și a materialelor de pe site-urile web care au apărut în perioada 01 octombrie – 31 octombrie 2024. Din acest set extins, au fost identificate 8.461 de materiale valide.

Sursele citate din mediul online reprezintă cele mai citate surse (44%), urmate de posturile de televiziune (33%). Pe locul trei se află presa scrisă care deţine 22% din total, iar radiourile se menţin în zona de 1%.

Clasamentul general – Top 10

În luna octombrie postulde televiziune Digi 24 se menţine pe prima poziţie a clasamentului general cu 711 citări. Fanatik ocupă locul secund cu 697 citări, urmat de Antena 3 CNN pe poziţia a treia cu 652 citări.

Pe locul patru se situează recorder.ro cu 640 citări, iar poziţia a cincea revine Digi Sport, citat în 357 materiale. g4media.ro  întruneşte 353 citări, ceea ce îl plasează pe locul al şaselea, urmat de Libertatea, cu 316 citări. Ultimele trei poziţii ale clasamentului sunt reprezentate de Adevărul, citat de 307 de ori, hotnews.ro cu 304 citări în alte redacţii de presă, iar Pro TV este citat în285 materiale jurnalistice.

Fanatik ocupă primul loc în clasamentul titlurilor de presă cu 697 citări. Peste o treime dintre ştiri îl menţionează pe Gigi Becali.

Locul doi în clasament este ocupat de Libertatea, citat în luna octombrie de 316 ori de către alte mijloace de informare. Cel mai citat subiect face referire la rezultatele sondajului realizat de INSCOP Research în perioada 11-18 octombrie pe tema alegerilor parlamentare, comandat de ziarul Libertatea.

Podiumul este închis de Adevărul cu un rezultat de 307 mențiuni şi un vârf de vizibilitate atins în zilele de 14 şi 18 octombrie.

Clasamentul se continuă cu Click, citat în 200 de materiale jurnalistice, iar Ziarul Financiar închide topul cu 102 citări.

Posturi TV – Top 5

Postulde televiziune Digi 24 rămâne în fruntea clasamentului general cu 711 citări. Cea mai citată declaraţie îi aparţine lui Tal Hanan. Fostul ofițer al serviciilor israeliene, despre care Elena Lasconi a susținut că s-a întâlnit cu Mircea Geoană, a confirmat că a vizitat recent România, dar le-a transmis reporterilor Digi 24 că „nu discută despre clienții” săi.

Poziția secundă aparține postului Antena 3 CNN, menționat de alte redacții din țară de 652 ori. Cea mai preluată declaraţie îi aparţine lui Mircea Geoană, în acelaşi context al acuzaţiilor Elenei Lasconi că ar fi avut întâlniri cu Tal Hanan. Invitat la o emisiune la Antnea 3 CNN, Mircea Geoană a respins acuzaţiile.

Locul trei în clasament este ocupat de Digi Sport cu 357 citări, cu un vârf de vizibilitate în data de 22 octombrie.

Pro TV se situează pe poziția a patra cu 285 citări. Preşedintele PNL Nicolae Ciucă, candidat la președinția României, a fost invitat în cadrul emisiunii “La Măruţă”, declaraţiile acestuia fiind citate apoi de alte redacţii de presă.

Realitatea Plus închide clasamentul cu 179 citări.

Radio – Top 5

Digi FM conduce topul celor mai citate posturi de radio în luna octombrie cu 48 citări. Ludovic Orban, candidat Forţa Dreptei la alegerile prezidenţiale, a oferit un interviu postului de radio DigiFM.

RFI se poziționează pe locul al doilea cu 17 citări. Rock FM închide podiumul cu 11 citări, urmat de Europa FM cu 7 citărişi Radio România Actualităţi cu 3 citări.

Online – Top 5

Site-ul recorder.ro este liderul clasamentului online în luna octombrie cu 640 citări, ca urmare a publicării investigaţiei „Schema Nordis”.

Pe locul al doilea, cu 353 citări în alte surse, s-a situat g4media.ro, tot ca urmare a unei anchete. Conform imaginilor surprinse de G4Media, Klaus Iohannis dispune de un mini-teren de golf și la reședința oficială de la Vila Lac 3 din cartierul Primăverii, pe lângă cel de la reședința de vară de la Neptun.

Podiumul este închis de hotnews.ro, citat de alte surse media din țară de 304 ori, cu un vârf de vizibilitate în data de 4 octombrie.

Pe locul patru se află gsp.ro cu 275 citări. Clasamentul este închis deevz.ro, citat în 256 de materiale jurnalistice în media din România.

Metodologie

Studiul celor mai citate surse de media din România oferă informaţii cu privire la numărul citărilor unor instituții media (print, online, radio, TV), fără a include şi agenţiile de presă. Cercetarea a fost realizată în perioada 01 octombrie – 31 octombrie 2024.

Hidroelectrica a anunțat punerea în funcțiune a Hidroagregatului nr. 5 (HA5) al Centralei Hidroelectrice Stejaru, după finalizarea lucrărilor de retehnologizare. Investiția, de 61,7 milioane de lei, a permis creșterea puterii HA5 de la 50 MW la 54,126 MW, consolidând astfel modernizarea unei dintre cele mai importante centrale hidroelectrice din România.

Lucrările au fost realizate de Hidroserv, compania suport a Hidroelectrica, cu o experiență de peste 55 de ani în domeniul hidroenergetic. Retehnologizarea HA5 face parte dintr-un proces mai amplu de modernizare a CHE Stejaru, care a inclus și retehnologizarea HA6 în 2020, rezultând o putere instalată de 218,25 MW, cu planuri pentru îmbunătățiri suplimentare.

Karoly Borbely, CEO al Hidroelectrica, a subliniat că acest proiect reflectă angajamentul companiei pentru dezvoltarea infrastructurii energetice și contribuie la consolidarea poziției Hidroelectrica ca lider în producția de energie verde din România. „Modernizarea CHE Stejaru nu este doar o investiție în prezent, ci și în viitorul energetic al țării”, a declarat Borbely.

Bogdan Badea, CIO al Hidroelectrica, a adăugat că aceste proiecte majore contribuie la securizarea portofoliului companiei și la asigurarea producției de energie sustenabilă pentru România.

Hidrocentrala Stejaru, cunoscută și sub numele de CHE „Dimitrie Leonida,” situată pe râul Bistrița, este cea mai mare din țară și un simbol al hidroenergeticii românești, având un baraj impresionant și cel mai mare lac artificial din România, Lacul Bicaz.

Grupul Banca Transilvania anunță prima fuziune în rândul subsidiarelor achiziționate în acest an de la OTP Group, între BT Leasing și OTP Leasing.

“Alături de creșterea organică, care este peste media pieței, fuziunea cu OTP Leasing contribuie la consolidarea poziției BT Leasing în piață, expansiunea bazei de clienți și la diversificarea ofertei de finanțare alternativă. BT Leasing ajunge astfel la active de 1,2 miliarde de euro, 35.000 de clienți, 45.000 de contracte în derulare și aproape 350 de angajați”, declară Ionuț Morar, Director General BT Leasing.

OTP Leasing este a patra companie cu care BT Leasing fuzionează în ultimii șase ani – OTP Leasing (2024), Țiriac Leasing (2022), Idea::Leasing (2021) și ERB Leasing (2018).

Banca Transilvania are în plan și fuziunea cu OTP Bank România, achiziționată în acest an într-o tranzacție amplă cu grupul ungar.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Arieratele bugetului general consolidat au ajuns la 597,2 milioane de lei în luna octombrie 2024, marcând o creștere de 1,9% față de luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF). În septembrie 2024, nivelul acestora era de 585,7 milioane de lei.

Evoluția arieratelor pe termene:

• Peste 90 de zile: Majorare de 7,58%, la 166 milioane de lei, de la 154,3 milioane de lei.
• Peste 120 de zile: Scădere de 2,18%, la 332 milioane de lei, de la 339,4 milioane de lei.
• Peste 360 de zile: Creștere de 7,8%, ajungând la 99,2 milioane de lei, față de 92 milioane de lei în septembrie.

La nivelul bugetelor locale, arieratele au crescut cu 1,5%, ajungând la 548,7 milioane de lei în octombrie, comparativ cu 540,3 milioane de lei în septembrie.

• Peste 90 de zile: Creștere de 4%, până la 140,8 milioane de lei.
• Peste 120 de zile: Scădere de 1,32%, la 321,8 milioane de lei.
• Peste 360 de zile: Creștere de 8,7%, ajungând la 86,1 milioane de lei.

În cazul bugetului de stat și al companiilor autonome, arieratele au crescut cu 7,3%, ajungând la 48,5 milioane de lei în octombrie, față de 45,2 milioane de lei în luna anterioară.

• Peste 90 de zile: Majorare semnificativă de 32,6%, la 25,2 milioane de lei.
• Peste 120 de zile: Reducere de 23,88%, la 10,2 milioane de lei.
• Peste 360 de zile: Creștere marginală de 0,77%, la 13 milioane de lei.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Decizia companiei energetice austriece OMV AG de a opri plăţile pentru livrările de gaze naturale de la Gazprom ar putea stabili un precedent pentru ca alte firme să urmeze exemplul, în condiţiile în care Europa caută să-şi reducă dependenţa de compania rusă de stat, potrivit Bloomberg

OMV a anunţat pe 13 noiembrie că a obţinut câştig de cauză într-un dosar de arbitraj împotriva Gazprom. Un tribunal german a cerut Gazprom să plătească 230 milioane de euro către OMV, pentru nereguli în livrările de gaze. Grupul austriac preciza atunci că va lua, imediat, măsuri pentru a pune în aplicare decizia tribunalului prin acţiuni faţă de propriile sale facturi către Gazprom. Trei zile mai târziu, Gazprom a suspendat livrările de gaze către OMV.

Sursele citate de Reuters susţin că OMV a pus sub sechestru livrări de gaze pentru luna octombrie cu o valoare de 230 milioane de euro. A fost pentru prima dată când un client din Uniunea Europeană nu a plătit pentru gazele Gazprom, a precizat o sursă din apropierea gigantului rusesc.

Avocaţii spun că acest precedent ar putea deschide o avalanşă de acţiuni similare din partea altor firme, cazurile fiind judecate de tribunalele internaţionale.

Companii de la Eni SpA (italia) la RWE AG (Germania) spun că sunt îndreptăţite la compensaţii pentru costul înlocuirii livrărilor când Gazprom a oprit o parte din aprovizionarea cu gaze, în 2022.

Posibilitatea unor întreruperi suplimentare ale livrărilor de gaze reprezintă un alt motiv pentru care traderii au dubii că fluxurile ruseşti vor continua să ajungă în Europa, pe fondul incertitudinilor legate de încheierea acordului de tranzit via Ucraina, la 31 decembrie 2024. De asemenea, Gazprombank, folosită de firmele europene pentru plata gazelor, este supusă sancţiunilor SUA.

Companiile care caută compensaţii de la Gazprom nu vor obţine probabil plăţi în numerar de la gigantul rus şi, ca în cazul OMV, ar putea avea nevoie de o alternativă pentru a-şi recupera banii.

OMV a oprit plata gazelor primite din Rusia prin Ucraina, ceea ce a determinat Gazprom să oprească aproape imediat livrările. Ţinând cont de acest exemplu, alte companii care ar putea decide să nu plătească ar trebui să se asigure că au livrări alternative, pentru a supravieţui fără Gazprom.

După invadarea Ucrainei compania rusă a pierdut mulţi clienţi în Europa.

Gazul este unul din cele mai valoroase active pe care Gazprom încă le are în Europa. Activele internaţionale ale companiei s-au redus după naţionalizarea activelor diviziei Gazprom din Germania, în perioada de vârf a crizei energiei.

Uniper SE, unul din foştii parteneri ai Gazprom sever afectat de întreruperea livrărilor, a obţinut în instanţă plata pentru pagube de 13 miliarde de euro pentru volumele de gaze ruseşti care nu au fost livrate din 2022.

Germania nu mai primeşte gaze de la Gazprom.

Unele ţări care nu au ieşire la mare din Europa Centrală şi de Est pot avea acces la surse alternative, cum sunt gazele naturale lichefiate (GNL), dar acestea sunt mai scumpe.

Înntre cazurile importante de arbitraj se află cel al companiei italiene Eni, care s-a confruntat cu reducerea livrărilor de gaze în 2022. Eni este unul din cei mai mari şi mai vechi clienţi ai Gazprom iar Italia îşi procura din Rusia aproximativ 40% din gaze, înainte de invadarea Ucrainei. Chiar dacă firma nu mai cumpără gaze direct de la Gazprom, impactul unei decizii de arbitraj se va simţi probabil pe piaţa gazelor din Europa.

Reprezentanţii Gazprom nu au răspuns solicitărilor de a comenta informaţia. Oficialii Eni au refuzat să facă comentarii iar cei ai RWE au spus că procesul este încă în derulare.

Oprirea bruscă a relaţiei dintre Gazprom şi OMV i-a luat prin suprindere pe mulţi observatori şi este o lovitură asupra îndelungatei influenţe politice şi economice a Gazprom în Europa Centrală. Austria a fost unul din cei mai loiali clienţi ai Gazprom, fiind aproape în întregime dependentă de gazele ruseşti chiar dacă alte state UE au făcut trecerea la importurile din Norvegia, SUA şi Qatar.

Contractele dintre OMV şi Gazprom includ o clauză de tip “take-or-pay”, care stipulează că OMV trebuie să plătească pentru gazele furnizate de Gazprom, chiar dacă nu are nevoie de toată cantitatea de gaze prevăzută în contract.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.