Categorie: Uncategorized

Cu o pasiune pentru cifre și o viziune clară asupra piețelor financiare, Laura Croitoru nu doar gestionează bugetele și investițiile, ci demonstrează că în centrul fiecărei tranzacții reușite se află o echipă condusă de pasiune și excelență.

Laura Croitoru s-a alăturat AFI Europe România în ianuarie 2006 în calitate de director financiar al companiei care gestiona centrul comercial AFI Cotroceni. Între 2007-2009 a deținut funcția Controller în AFI Europe NV Olanda. În august 2009, Laura a fost numită CFO al AFI Retail Division România, iar în 2023 a preluat funcția de CFO AFI Europe România. Laura a absolvit Academia de Studii Economice București, deținând și un Executive MBA la Universitatea din Sheffield.

Cum gestionați echilibrul între viața personală și cea profesională?
Gestionarea echilibrului dintre muncă și viața personală este crucială, mai ales într-un rol ca al meu, care necesită un nivel ridicat de angajament și concentrare strategică. Sunt însă câteva strategii care mă ajută să găsesc acest echilibru: stabilirea unor limite clare: stabilesc orele de lucru definite și le comunic echipei mele; prioritizare și delegare: prioritizez sarcinile în funcție de impactul lor strategic și de urgență. Prin delegarea eficientă, îmi împuternicesc echipa și mă asigur că mă pot concentra pe strategii financiare la nivel înalt și pe luarea deciziilor importante pentru companie; mă străduiesc să mă deconectez de la task-urile de la birou după orele de program. Acest lucru mă ajută să fiu pe deplin prezentă în viața mea personală și să mă reîncarc pentru ziua următoare. La acest ultim punct recunosc că mai am de lucrat.

Cum vedeți evoluția egalității de gen în industria de real estate?
Egalitatea de gen în industria imobiliară este pe o traiectorie ascendentă și cred că va continua să evolueze pozitiv. În compania noastră a fost întotdeauna recunoscută, promovată și încurajată importanța leadershipului divers.
Văd din ce în ce mai multe companii care încep să acorde prioritate acestui lucru și prevăd progrese continue în promovarea femeilor în poziții de conducere.
Pe măsură ce cultivăm talentul în medii diverse, ne putem consolida canalul pentru viitorii lideri, ceea ce este esențial pentru succesul nostru pe termen lung.
Pe scurt, văd egalitatea de gen în domeniul imobiliar nu doar ca un imperativ moral, ci și ca un avantaj strategic. Pe măsură ce continuăm să promovăm diversitatea, ne vom spori capacitatea de a inova și de a servi o gamă mai largă de clienți, conducând, în cele din urmă, la succesul nostru.

Care sunt principalele provocări cu care vă confruntați în rolurile dvs. de conducere?
În calitate de CFO, principalele mele provocări includ asigurarea stabilității financiare și a creșterii într-o economie mereu în mișcare, găsirea unui echilibru între performanța pe termen scurt și investițiile pe termen lung, navigarea în reglementări complexe, menținerea transparenței cu părțile interesate, utilizarea tehnologiei pentru operațiuni mai bune, construind în același timp o echipă financiară puternică și responsabilă.

Care sunt valorile sau principiile care vă ghidează în luarea deciziilor de afaceri?
În toți acești ani de experiență acumulați am realizat că principiile care mă ghidează ca persoană sunt și cele pe care le-am aplicat în deciziile de business. Integritatea nu este negociabilă, principiul transparenței în domeniul financiar construiește încrederea cu colaboratorii și ne consolidează reputația în industrie. Mă bazez pe date și analize precise pentru a-mi informa deciziile. Prin fundamentarea strategiilor noastre pe dovezi solide, putem minimiza riscurile și putem profita de oportunități mai eficient. Adaptabilitate: mediul de afaceri este mereu în schimbare și cred că flexibilitatea este cheia. Mă străduiesc să echilibrez interesele tuturor părților interesate – angajați, clienți, investitori și comunitate. Această abordare holistică ne asigură că vom construi o organizație mai rezistentă și mai de succes în timp.

Cum credeți că ar trebui să fie liderul ideal în contextul actual al pieței imobiliare?
Pe piața imobiliară de astăzi, liderul ideal ar trebui să fie vizionar și agil, mereu pregătit să se adapteze împreună cu echipa pe care o conduce la un domeniu atât de dinamic. Colaborarea este cheia, relațiile puternice cu clienții și echipele favorizează inovația și luarea eficientă a deciziilor. Accentul pe strategiile bazate pe date asigură alegeri informate și progresiv. Sigur, trebuie să fie și un foarte bun comunicator, să motiveze echipa și să construiască încredere.

Cum vedeți impactul tehnologiei asupra industriei în care activați și cum vă adaptați la schimbările tehnologice?
În ultimii anii și mai ales în urma pandemiei, tehnologia joacă un rol crucial în remodelarea modului în care operăm. Efectele-cheie includ utilizarea analizei datelor pentru luarea deciziilor în cunoștință de cauză, creșterea inovațiilor PropTech care sporesc eficiența și instrumente de automatizare care simplifică sarcinile de rutină.
Tehnologiile de colaborare de la distanță sunt vitale pentru menținerea productivității echipei, în timp ce sistemele robuste de management al relațiilor cu clienții (CRM) ajută la personalizarea interacțiunilor cu clienții. În plus, adoptarea tehnologiilor de durabilitate se aliniază cu cerințele pieței și cu standardele de reglementare.
Pentru a mă adapta la aceste schimbări, acord prioritate învățării continue și-mi încurajez echipa să se familiarizeze cu tehnologiile emergente.

Laura Croitoru, Chief Financial Officer, AFI Europe România

Care sunt cele mai mari realizări profesionale de până acum și ce lecții ați învățat din ele?
Departamentul financiar are un rol major în asigurarea stabilității operaționale, astfel suntem implicați în toate procesele care au loc la nivelul companiei. Pentru că trebuie să nominalizez totuși unele dintre realizări, aș menționa refinanțările centrelor comerciale operate de AFI Europe și ale proiectului de birouri AFI Park. Aceste experiențe complexe au întărit nevoia de gândire strategică și adaptabilitate în peisajul financiar rapid de astăzi.

Cum încurajați și susțineți dezvoltarea profesională a celor din echipa dumneavoastră?
Mă concentrez pe promovarea dezvoltării profesionale în cadrul echipei mele prin strategii direcționate care se aliniază cu obiectivele noastre financiare. Implementez planuri de dezvoltare individualizate care identifică abilitățile și competențele fiecărui membru al echipei. Feedbackul constant este esențial în perfecționarea perspicacității financiare și a abilităților analitice. Încurajez accesul la programe de formare avansată, cum ar fi cursuri de modelare financiară sau de analiză a datelor, care sunt vitale în peisajul actual bazat pe date.
Susțin oportunitățile de învățare flexibile și subliniez importanța echilibrului dintre viața profesională și viața privată, care contribuie la o mai mare satisfacție și retenție a angajaților.

Ce sfaturi aveți pentru femeile care aspiră la poziții de conducere precum cea pe care o ocupați?
Dezvoltarea profesională continuă pentru a putea face față oricărei provocări. De asemenea, luați inițiativa, conducând proiecte și demonstrându-vă calitățile de lider. Și nu în ultimul rând, să rămână concentrate pe obiectivele propuse.

Laura Croitoru poartă o cămașă Hugo, corset V:PM și bijuterii Teilor

Merg mult. Merg dincolo de presiunea contemporană a celor 10.000 de pași, de pedometre și de calorii care se cer arse, de încheieturi ruginite și de timp lipsă, de accelerările pe care cotidianul (ni) le cere tuturor, de trebuie. Cred că merg… pentru că vreau. Pentru că pot.

Vorba lui Sam, din Casablanca, filmul al cărui soundtrack alb-negru s-a clasicizat în ciuda consistenței siropoase, pentru că el, ea, muzica și locul emanau frumusețe eteric glamouroasă, este a case of do or die. Mersul meu e foarte vizual. Ochiul se potrivește cu pasul și înghite lumea, până când eu însămi nu mai sunt altceva decât un ecran pe care se proiectează rulajul minții mele, o mediatecă mereu înfometată. Foamea asta e unul dintre cele mai frumoase și reconfortante lucruri (lucruri?) pe care le dețin. Merg pentru că vreau să văd mai mult, să îmbrac momentul în straie olfactive, să nu ratez nicio culoare din jur, nici măcar griul, nici măcar pe el.

Merg pentru că mi-e teamă să stau. Sunt fundamental fricoasă, dar asta, într-un fel ciudat și greu explicabil, mă ține vie, așa cum vânatul scapă de glonțul vânătorului pentru că aleargă, pentru că se mișcă. Pentru că frica e un motor care nu se uzează niciodată, așa că nu te lasă în drum, te duce departe, până acolo unde celorlalți le pari curajos.

Când pot (și nu pot mereu), plec la serviciu cu două ore mai devreme. Ca să merg. Pe jos. Îmi place drumul. E momentul zilei când stau de vorbă cu mine. La început, conversațiile astea erau incomode și, cumva, epuizante, până când am descoperit două trucuri magice care le fac suportabile și, câteodată, în zilele foarte bune, plăcute. Ca o firimitură din ceva delicios, al cărui gust zăcea pe cerul gurii, aproape uitat.

Primul (poate cel mai important) e să ai pantofi comozi. Nu poți să-ți mergi drumurile (interioare și exterioare, drepte sau alandala) dacă te strâng pantofii. Atunci, totul se reduce la corp, ochiul nu se mai conectează bine la minte, ești tot strâns în rosătura pantofului și, acolo unde el bate, bate și inima ta fără sens. Durerea asta face, îți ia clipa. Te obligă să o ratezi iremediabil. Te sărăcește. Adio, peregrinare, explorare, ludic (drumurile sunt și asta, o nevoie constantă de joacă, de mișcare în care să descoperi ce și cât (mai) poți să faci). În fiecare zi. În absența durerii, toate drumurile sunt irepetabile sau, cel puțin, de când am început eu să merg cu orele pe jos, nu mi s-a părut că orașul ar arăta de două ori la fel, deși i-am învățat glicinele, magnoliile, caprifoiul, tencuielile căzute, trotuarele ticsite, denivelările de piatră cubică, stopurile, barierele, porțile, dragonii de fier forjat, ferestrele maure, trandafirii englezești, muralurile, piețele, magazinele, cafenelele, tonetele de înghețată, intersecțiile aleatoriu semaforizate. Nimic nu se repetă. Nu întocmai. Piciorul nu calcă de două ori în același râu, cum ar spune înțelepți care au mers ceva mai mult la viața lor ca mine.

Al doilea lucru pe care l-am învățat e să fac o pauză când nu mai pot. Să deschid o paranteză. Să pun lumea între paranteze. Fie și numai pentru zece minute. Să mă explic. Până la vârsta asta (care nu e venerabilă, dar e trist de înaintată pentru asemenea descoperiri), nu mi-am băut a doua cafea a zilei altfel decât în mișcare. Adică o luam cu mine, ajungeam cu ea încă fiartă la birou, de unde-i dădeam bice în lumea e-mailurilor, a căștilor, a lui Create New Document, Save As…, Edit și Reply. O altă mișcare. Una care nu se termina niciodată. În primul astfel de drum în care m-am luat la trântă cu mine, m-au lăsat puterile. La propriu. M-am așezat pe o margine de gard cu un ghem de ciudă în gât că, uite, zece kilometri m-au dovedit. Sunt de râsul curcilor. Hai să ne plângem puțin de milă. E un domeniu în care, în fond, toată lumea e expertă și noi performanțe olimpice se scriu în fiecare zi. Pasămite era ziua mea de podium, cum ar spune povestea. Dar asta nu e o poveste, ci o întâmplare perfect adevărată, așa că, episodul de autoflagelare plângăcioasă odată consumat, am luat un taxi și am ajuns, mai mult sau mai puțin cu bine, unde aveam treabă. A doua zi însă, m-am oprit înainte să nu mai pot. M-am oprit la o cafenea. Am cerut un cappuccino. M-am așezat la o masă. L-am băut, nu l-am dat pe gât. L-am băut în timp ce mă uitam la oameni, fără să-mi butonez telefonul. L-am băut și am stat locului. Zece minute. Atât am stat. Zece minute pe ceas. Am băut, am plătit și am plecat. Am plecat pe drumul meu în pantofii mei comozi. Și am ajuns unde trebuia să ajung. Pe picioare. E un sentiment bun, de relativ control, mai ales când destinația nu e dintre cele mai simpatice.

Știu că poate părea o dăscălire arogantă. Nu e așa ceva. Gândul de a dăscăli pe oricine și de a împărtăși din descoperirile remarcabile ale vieții mele e foarte departe de mine, care nu dețin resurse de cunoaștere și experiență care să depășească banalul. Dar banalul meu, care merg mai mult ca oricând în ultimul timp, nu includea pauza. Nu mi-am permis, până anul acesta, să beau o cafea numai cu mine. Nu știu de ce. Nu e ca și cum m-ar fi învățat cineva că Ioana nu merită să bei o cafea cu ea. La masă. Zece minute. Fără să răspunzi la e-mailuri sau să plătești facturi în timpul ăsta. Ba chiar, odată ce m-am obișnuit cu ea, Ioana care stă a devenit o cafegioaică redutabilă, pe care în unele zile îmi face plăcere să o scot la cafenea. Zece minute. Cât să nu-și ia nasul la purtare și să nu se lenevească.

Așa că dau mai departe lucrul ăsta foarte mic, care pentru mine e foarte mare. Și care e făcut din două detalii care nu erau detalii. Erau paragrafe. Fragmente. Toată povestea. Pantofi comozi și o oprire pe drum, înainte să rămâi fără suflu. Pentru că mai e mult până departe. Pentru că lumea e mare. E frumoasă. E dureros de frumoasă. E păcat să nu vezi cât mai mult din ea. Să nu-ți mergi toate drumurile.

Pentru asta, câteodată, e nevoie să înveți să bei o cafea cu tine.

Guvernul de la Oslo ar trebui să permită Fondului suveran de investiţii al Norvegiei să lichideze părţi din portofoliul său din Rusia când este posibil, şi prin urmare să încheie îngheţarea generală a activităţi începută în 2022, a anunţat miercuri Banca Centrală a ţării.

Ministerul norvegian de Finanţe a ordonat oprirea tuturor tranzacţiilor în activele Fondului din Rusia la scurt după invadarea Ucrainei de către Moscova, în februarie 2022, dar atunci a precizat că obiectivul final îl reprezintă lichidarea participaţiilor, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Deşi nu este posibilă realizarea unui plan general de lichidare, Fondului ar trebui să-i fie permisă vânzarea activelor ruseşti când apar oportunităţi, se arată într-o scrisoare din 24 august a Băncii Centrale a Norvegiei către Ministerul de Finanţe, dată publicităţii miercuri.

Fondul suveran de investiţii al Norvegiei, cel mai mare din lume în condiţiile în care deţine active de aproximativ 1.800 miliarde de dolari, deţinea la finalul lui 2022 active în Rusia evaluate la aproximativ trei miliarde de dolari, deşi de atunci valoarea lor a scăzut semnificativ.

Valoarea portofoliului de acţiuni a Fondului în Rusia era estimată la 135,71 milioane de dolari la 30 iunie 2024, se arată în scrisoarea Băncii Centrale a Norvegiei.

Anul trecut, rata natalității din UE a atins cel mai scăzut nivel de la începerea evidenței, în 1961, cu doar 3,67 milioane de nașteri, arată un studiu al Eurostat, citat de Financial Times.

Anul trecut a marcat o scădere bruscă, de 5,5% față de 2022, când a avut loc cea mai mare scădere anuală înregistrată vreodată. 

Experții sugerează că ar fi în joc mai mulți factori la baza acestei tendințe, inclusiv costul mare al locuințelor, incertitudinea economică și preocupările legate de schimbările climatice. 

Tinerii europeni întârzie din ce în ce mai mult să devină părinți, iar vârsta media la care femeile devin mame pentru prima dată este acum în jur de 30 de ani, în creștere de la 28 de ani în 2013.

Declinul este cel mai pronunțat în sudul și estul Europei, în special în Italia, Spania, Grecia, dar și în Polonia, Finlanda și statele baltice, unde natalitatea a scăzut cu peste 25% în ultimul deceniu, arată Eurostat.

În România, natalitatea s-a redus la jumătate față de anul 1990, când s-au înregistrat 314.746 de născuți vii. Astfel, în 2023, în țara noastră s-au născut 155.418 de copii, arată datele Institutului Național de Statistică, analizate de Forbes.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Cinci asociaţii pentru protecţia consumatorilor din Italia au intentat o acţiune colectivă în justiţie contra Enel SpA, deoarece compania nu ar fi informat în mod corespunzător clienţii în legătură cu creşterile semnificative de preţuri la gaze şi electricitate.

Astfel, ADUSBEF, Assoutenti, Codici, Confconsumatori şi CTCU vor ca Tribunalul din Roma să analizeze schimbările unilaterale în contractele de gaz şi electricitate ale Enel Energia, deţinută integral de Enel, în perioada iulie 2023 – aprilie 2024, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

De asemenea, asociaţiile au cerut instanţei să ordone companiei de utilităţi să ramburseze consumatorilor majorarea facturilor şi să plătească compensaţii de 200 de euro fiecărui client care se alătură acţiunii colective în instanţă.

Reprezentanţii Enel Energia susţin că au acţionat întotdeauna respectând deplin reglementările şi regulile contractuale. Compania a trimis clienţilor reînnoirea contractelor la expirarea acestora, fără a face schimbări unilaterale la contracte în timp ce acestea erau în vigoare, a precizat un purtător de cuvânt.

În aprilie, autoritatea antitrust din Italia a deschis o investigaţie privind modul în care Enel a comunicat majorările de preţuri la energie, după ce a primit plângeri de la peste 600 de clienţi şi firme mici pentru creşterea facturilor decisă de Enel Energia pentru perioada octombrie 2023 – ianuarie 2024.

Șapte din zece companii din România (67%) se așteaptă la creșterea impactului reglementărilor în zona economiei circulare, de la moderat, în ultimele 12 luni, către mare și foarte mare în următorii cinci ani, arată studiul Deloitte „Economia circulară. Percepția și stadiul implementării în România 2024”.

Studiul a fost efectuat anul acesta în rândul a aproximativ o sută de companii de pe piața locală.

În vederea transformării circulare a businessului, peste jumătate dintre companiile respondente (59%) declară că au elaborat sau au în lucru într-o fază avansată o strategie de profil, care include măsuri diverse, de la cele cu caracter general, așa cum sunt tranziția energetică (80%) și măsurarea emisiilor (62%), până la cele specifice economiei circulare, precum măsuri în vederea prelungirii ciclului de viață al produselor (53%), ambalajele și proveniența materiilor prime (49%), optimizarea folosirii resurselor (46%) sau ecodesign (39%). Pe de altă parte, comunicarea, informarea și „educarea” stakeholderilor – de la angajați și furnizori, până la consumatorul final – apar anul acesta în topul priorităților strategiilor de tranziție, potrivit studiului.

În ceea ce privește planurile de investiții în vederea tranziției către modelul economic circular, reducerea cantității de ambalaje și a deșeurilor provenite din ambalaje (67%) și optimizarea proceselor tehnologice în vederea creșterii viabilității materiilor prime (67%) conduc lista de priorități, urmate de crearea desisteme de recuperare a ambalajelor în vederea reutilizării (51%) și reducerea utilizării plasticului (44%).

Sursele de finanțare la care apelează companiile sunt diverse și complementare, pornind de la surse proprii, menționate de 70% dintre respondenți, la finanțări UE (27%), private equity (22%) și împrumuturi bancare (15%). În ceea ce privește așteptările legate de modul cum ar trebui să evolueze în viitor instrumentele de sprijin de stat în domeniul economiei circulare, respondenții au menționat în primul rând debirocratizarea procedurilor (66%) și diversificarea instrumentelor (65%), precum și creșterea valorii instrumentelor actuale (28%).

Cei mai mulți dintre respondenți resimt în prezent o influență încă moderată a circularității asupra deciziei de consum, însă se așteaptă ca acest argument să ia amploare în anii următori, inclusiv ca urmare a eforturilor companiilor în zona de comunicare și educare. În aceeași notă, peste jumătate dintre participanții la studiu (57%) au accentuat importanța instruirii specifice a angajaților prin programe de training adaptate profilului lor de activitate, care să detalieze concepte precum amprenta de mediu a afacerii, eficiența energetică, viabilitatea resurselor etc.  

Din perspectiva lanțurilor de aprovizionare, mai puțin de jumătate (46%) dintre respondenți au implementat o procedură de evaluare a furnizorilor din punctul de vedere al îndeplinirii criteriilor de sustenabilitate. Dintre aceștia, peste două treimi (69%) declară că au inclus în procedură și criterii specifice economiei circulare.  

Studiul Deloitte „Economia circulară. Percepția și stadiul implementării în România 2024”a fost realizat pe baza unui sondaj în rândul a aproximativ o sută de companii de pe piața locală, afaceri antreprenoriale sau filiale ale corporațiilor multinaționale, predominant din industria producătoare și din sectorul serviciilor, precum și din retail, bunuri de consum, energie, construcții, agricultură, industria farmaceutică, având ca respondenți reprezentanți ai departamentelor de sustenabilitate și ai top managementului.

Opera Comică pentru Copii continuă să transforme sărbătorile de iarnă într-o experiență magică. Târgul „Poveste de Crăciun” aduce noutăți și activități inedite, menite să încânte vizitatorii de toate vârstele. Descoperiți mai jos atracțiile speciale ale acestei luni, în cadrul târgului care se desfășoară până pe 29 decembrie, după următorul program:

• orele 16:00-21:00: vinerea și pe 23 și 26 decembrie
• orele 10:00-21:00: sâmbăta și duminica
• orele 10:00-16:00: 24 decembrie
• închis: 25 decembrie

Patinoarul din Târgul „Poveste de Crăciun” – mai mult timp pentru distracție
Patinoarul dedicat copiilor și familiilor este pregătit să ofere momente de bucurie și voie bună pe gheață. În această lună, patinoarul este deschis și în timpul săptămânii, de marți până vineri, între orele 16:00 și 21:00.

Gheața proaspătă, decorurile festive și luminile strălucitoare creează o atmosferă de basm, perfectă pentru a completa magia Crăciunului. Cei mici pot aluneca în siguranță, iar părinții pot savura priveliștea și bucuria copiilor. Închirierea patinelor și a altor accesorii se face pe bază de tichete, disponibile în incintă, iar turele de 90 de minute permit tuturor să se bucure din plin de această experiență. Costul unui tichet este de 3 lei.

Spectacolul „Poveste de Crăciun” – o tradiție cu casa închisă
Cel mai așteptat eveniment al sezonului, „Poveste de Crăciun”, se joacă anul acesta de 15 ori, toate reprezentațiile programate în perioada 7-22 decembrie având deja biletele epuizate. Acest spectacol extraordinar este un perfect de muzică, dans și poveste, care captează esența sărbătorilor.

Liftul Magic și Casa lui Moș Crăciun – deschise din 6 decembrie
Începând cu 6 decembrie, Moșul vine în Târgul „Poveste de Crăciun” și îi așteaptă pe vizitatori să urce până la el acasă cu ajutorul Liftului Magic. Această atracție unică îi conduce pe copii într-o călătorie spectaculoasă până în locuința de poveste a Moșului.

Casa lui Moș Crăciun este decorată cu atenție la detalii, fiecare colțișor fiind pregătit să inspire bucurie și uimire. Copiii vor avea ocazia să-i spună Moșului dorințele lor, să afle povești captivante și să facă fotografii memorabile. Liftul Magic oferă un acces rapid și interactiv, adăugând o notă de emoție și mister acestei experiențe speciale.

Scena Colindătorilor – magia sărbătorilor prin glasuri de copii
Un loc special din Târgul „Poveste de Crăciun” este Scena Colindătorilor, unde atmosfera festivă prinde viață prin colindele interpretate de corurile din Programul Național Cantus Mundi și de copiii înscriși la Atelierele „Micul Artist”. Aceste spectacole live sunt un prilej de bucurie pentru vizitatori, care sunt invitați să cânte alături de tinerii colindători și să se lase purtați de emoția sărbătorilor.

Scena Colindătorilor oferă reprezentații pline de căldură și energie, contribuind la spiritul de Crăciun și transformând fiecare moment petrecut în târg într-o amintire frumoasă. Glasurile cristaline ale copiilor și repertoriul variat de colinde creează o atmosferă magică, în care tradițiile românești se împletesc cu bucuria sărbătorii.

„Povestea Zilei și a Nopții” – spectacol ecvestru de basm
Luna decembrie marchează lansarea unui nou titlu din seria „Basme cu Cai” – „Povestea Zilei și a Nopții”, un spectacol ecvestru extraordinar, care îmbină povestirea clasică cu elemente spectaculoase de acrobație.

În acest spectacol, Ziua și Noaptea sunt două forțe opuse care se luptă pentru supremație asupra lumii, înainte să învețe să conviețuiască în armonie. Povestea este adusă la viață prin eleganța cailor, momente de jonglerie cu foc, zboruri de păsări de pradă și alte elemente neașteptate. Decorul în aer liber adaugă o notă autentică, transformând acest eveniment într-un spectacol impresionant pentru întreaga familie. Reprezentațiile se desfășoară între 20 și 29 decembrie, iar biletele sunt disponibile pe bilete.ro.

„O noapte la Veneția” – opereta care încheie festiv anul
Pe 28 și 29 decembrie, Sala Mare a Operei Comice pentru Copii găzduiește spectacolul „O noapte la Veneția”, o operetă de Johann Strauss care încheie festivitățile de iarnă cu stil și eleganță. Regizat de Cristian Mihăilescu, spectacolul aduce la viață atmosfera romantică și vibrantă a Veneției, îmbinând umorul, melodiile și povestea unei nopți de carnaval plină de încurcături și surprize.

Decorurile somptuoase și costumele inspirate din epoca venețiană transformă scena într-un spectacol vizual fascinant, iar muzica emblematică a lui Johann Strauss cucerește publicul de toate vârstele. „O noapte la Veneția” este o invitație la o aventură muzicală plină de culoare, ideală pentru a încheia anul într-o atmosferă de sărbătoare și rafinament.

Informații generale despre Târgul „Poveste de Crăciun”
Intrarea în cadrul târgului este gratuită, iar accesul la activitățile speciale se face pe bază de tichete, disponibile la punctele de informare din incinta Operei Comice pentru Copii. Costul unui tichet este de 3 lei. Printre atracțiile ediției curente se numără: Zborul cu Sania lui Moș Crăciun (18 tichete), care oferă senzația unei plimbări de iarnă la înălțime; Grota lui Grinch (5 tichete), unde copiii descoperă povestea celui care a vrut să fure Crăciunul; Liftul Magic (15 tichete pentru maximum 6 persoane), care îi conduce pe vizitatori spre Casa lui Moș Crăciun; Patinoarul Copiilor (6 tichete pentru o tură de 90 de minute, cu posibilitatea închirierii patinelor sau a unei foci pentru încă 6 tichete); Caruselul Jucăriilor (4 tichete), o plimbare tradițională în spiritul Crăciunului; Roata Magică (4 tichete), care dezvăluie o panoramă de poveste asupra târgului; Scena Colindătorilor (acces gratuit), cu coruri din Programul Național Cantus Mundi și copii înscriși la Atelierele „Micul Artist”, care vestesc sărbătorile prin colinde; și Magazinul lui Moș Crăciun (acces gratuit), locul ideal pentru a găsi cadouri inspirate din spiritul Crăciunului. Organizatorii invită familiile să se bucure de o sărbătoare autentică, cu activități ce transformă fiecare vizită într-o „Poveste de Crăciun”.

Opera Comică pentru Copii este o instituție publică de cultură aflată în subordinea Primăriei Capitalei și a Consiliului General al Municipiului București, condusă din anul 2014 de către  soprana Felicia Filip. Unică în lume prin segmentul de public căruia i se adresează, Opera Comică pentru Copii îi apropie pe cei mici de artă şi cultură, atât prin spectacole  de calitate – operă, balet, musical, concerte-lecție, operetă, teatru muzical – cât şi prin diverse proiecte conexe inovatoare precum festivaluri de vară și de iarnă, Atelierele „Micul Artist”, ,,Magazinul OCC”, Tururile „În Spatele Cortinei”, ,,Petreceri de ziua de naștere”, „Aventura Parc”,  „Abonamente” sau „Voluntariat”.

Costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o creştere de 17,12% în trimestrul trei din acest an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, informează Institutul Naţional de Statistică.

În trimestrul trei din 2024, faţă de trimestrul anterior, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în majoritatea activităţilor economice. Cea mai semnificativă creştere a costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a regăsit în învăţământ (43,32%), ca urmare a vacanţei şcolare şi, în consecinţă, a diminuării timpului efectiv lucrat.

De asemenea, creşteri mai mari ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au înregistrat în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (4,38%), sănătate şi asistenţă socială (3,17%), respectiv în alte activităţi de servicii (3,05%).

Faţă de perioada analizată, cele mai mari scăderi ale costului orar al forţei de muncă în formă ajustată s-au observat în intermedieri financiare şi asigurări (-9,88%), tranzacţii imobiliare (-3,71%), respectiv în informaţii şi comunicaţii (-3,46%).

Comparativ cu trimestrul anterior, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a crescut cu 3,19%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 3,02%.

Comparativ cu trimestrul trei din 2023, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut cel mai puţin în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (11,27%), informaţii şi comunicaţii (11,45%), respectiv în activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (12,93%).

Faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a crescut în trimestrul trei din 2024 cu 17,15%, iar componenta cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 16,51%.

Datele unui studiu recent arată că, pentru prima dată, peste jumătate (52%) dintre toate interacțiunile pe care clienții europeni le au cu băncile lor în ceea ce privește achiziționarea de produse noi se desfășoară prin canale digitale. În România, acest procent este și mai mare, ajungând la 57%.

Astfel, compania de consultanță in management, Kearney, a publicat cele mai recente date din raportul anual European Retail Banking Radar, potrivit cărora canalele digitale joacă un rol important în experiența clientului, cu mai mult de două treimi (70%) din toate interacțiunile implicând un canal digital fie pentru cercetarea pre-achiziție, fie pentru achiziția propriu-zisă. 

Impulsionată inițial de pandemia de COVID-19, adoptarea canalelor digitale pentru servicii bancare a făcut progrese mari în ultimii cinci ani. 64% dintre consumatorii români și-au deschis un cont de economii online – aproape dublu față de 2020 (38%), în linie cu media europeană. În ceea ce privește creditele de consum, 40% dintre consumatorii români au optat pentru canalul digital pentru a aplica (față de 30% în 2020). 

Acest lucru marchează o schimbare față de trecut, când canalele digitale erau folosite în principal pentru cercetare, iar achizițiile se făceau față în agențiile băncilor, față in fata cu un consilier bancar. Raportul Kearney dezvăluie o împărțire mai echilibrată între canalele fizice și digitale în întreaga Europa.

Numărul sucursalelor bancare fizice din Europa a scăzut semnificativ, cu 43% în ultimii 15 ani. În România, acestea au scăzut de la peste 6.500 în 2008 la mai puțin de 3.500 în 2024. 

Deși valoarea interacțiunilor față în față rămâne crucială, construirea unei strategii puternice de canale va fi esențială pentru a oferi vânzări digitale complete si fără întreruperi. Clienții se așteaptă la același nivel de servicii și informații, indiferent de canalul pe care îl folosesc, iar concluziile noastre arată că realizarea unei experiențe unitare pentru clienți va rămâne o prioritate esențială pentru a răspunde acestei cerințe în anii următori”, spune Roberto Freddi, European Head of Financial Services practice.

Retail Banking Radar se bazează pe rapoartele segmentelor băncilor europene și reflectă cifre reale raportate de instituțiile individuale. În plus, se efectuează cercetări directe asupra clienților pe subiecte selectate – anul acesta, privind utilizarea canalelor pentru produsele bancare, loialitatea clienților și amploarea amenințării din partea băncilor exclusive digitale și fintech-urilor – prin chestionarea a 500 de respondenți cu profiluri demografice reprezentative pentru fiecare țară.

Prin ultima emisiune din 2024, E.ON a finalizat cu succes o plasare privată în yeni cu un volum de 16 miliarde ¥, scadentă în decembrie 2030. 

Obligațiunea a fost convertită în euro, generând puțin peste 100 de milioane de euro la un randament de 3,009%. Aceasta marchează prima obligațiune denominată în yeni emisă de E.ON în ultimii 15 ani.

„Această tranzacție face parte din strategia de finanțare comunicată de E.ON, care vizează diversificarea bazei noastre de investitori. După plasamente anterioare în alte valute și către investitori specifici care nu participă pe piața primară de Eurobonduri, am început acum să abordăm și investitorii japonezi. 

În anii următori, vom continua să ne extindem baza de investitori. Deși am emis un total de 4,95 miliarde de euro în anul fiscal 2024, finanțările de anul acesta au inclus deja o prefinanțare substanțială pentru 2025. Ca urmare, intervalul nostru de finanțare anuală deja comunicat, de 3,5-5 miliarde de euro, rămâne în vigoare și în viitor. În plus, sunt foarte încântată că aproximativ 75% din finanțările noastre din 2024 sunt acoperite prin obligațiuni verzi, ceea ce subliniază angajamentul nostru față de sustenabilitate”, a declarat Directorul Financiar al E.ON, Nadia Jakobi.