Categorie: Uncategorized

Agroland Agribusiness (BVB: AAB), companie antreprenorială românească, parte a grupului Agroland, specializată în vânzarea de inputuri pentru agricultură, raportează venituri de 44,4 milioane de lei și un profit net de 1,5 milioane de lei în primele nouă luni din 2024.

În același timp, EBITDA s-a ridicat la valoarea de 2,9 milioane de lei, o majorare cu 2% față de primele nouă luni din 2023, iar profitul net a avut valoarea de 1,5 milioane de lei, un avans de 13%.

„Primele nouă luni ale anului 2024 au fost dificile pentru agricultura din România, fiind marcate de provocări fără precedent care au afectat întreg sectorul agribusiness, de la fermieri până la producătorii de inputuri. Condițiile meteorologice extreme, inclusiv cea mai severă secetă din ultimii 10 ani, au compromis semnificativ producția agricolă. Peste 80% din suprafața țării a fost catalogată drept situație critică, iar culturile de floarea-soarelui și porumb din sudul și estul țării au fost afectate integral pe terenurile neirigate, în timp ce suprafețele irigate au suferit ca urmare a arșiței. Impactul acestor condiții s-a reflectat direct asupra fermierilor, mulți dintre aceștia ajungând în incapacitate de plată din cauza producțiilor mici și a lipsei de lichidități. De asemenea, numărul insolvențelor în rândul fermierilor este de două ori mai mare decât într-un an agricol normal, subliniind gravitatea situației. În ciuda acestor provocări, compania noastră și-a menținut stabilitatea operațională și financiară, demonstrând capacitatea noastră de adaptare și reziliența într-un context economic și climatic dificil”, a explicat Florin Radu, Director General al Agroland Agribusiness.

În ceea ce privește împărțirea veniturilor Agroland Agribusiness pe categorii, în primele nouă luni din 2024, cea mai mare pondere în cifra de afaceri a avut-o vânzarea de pesticide, care a generat venituri de 13,7 milioane de lei, în creștere cu 1% față de aceeași perioadă a anului precedent. Activitatea de trading de cereale a înregistrat vânzări de 13,6 milioane de lei, în scădere cu 23%, ca urmare a micșorării producției agricole din acest an.

Categoria fertilizanți a înregistrat vânzări de 12,4 milioane de lei, în creștere cu 7% comparativ cu perioada similară din 2023. Semințele input au generat venituri în valoare de 9,8 milioane de lei, o majorare cu 9% față de primele nouă luni ale anului anterior, datorită vânzării cerealelor de genetică proprie, lansate de companie în cursul acestui an. Veniturile din vânzarea de combustibil input a crescut cu 24%, ajungând la 370 de mii de lei.

Agroland Agribusiness este o companie antreprenorială românească, specializată în vânzarea de inputuri pentru agricultură. Compania activează în acest moment în zona de Sud a țării, respectiv în județele Dolj, Olt, Mehedinți, Argeș, Teleorman, Vâlcea, Gorj, Dâmbovița, Ilfov, Ialomița, Giurgiu, Călărași, Tulcea, Constanța, Caraș-Severin, Timiș și Arad. Principalele inputuri agricole comercializate de Agroland Agribusiness sunt fertilizanții, pesticidele, semințele și combustibilii, astfel, compania comercializează întregul set de inputuri necesare fermierilor. În plan secundar, Agroland Agribusiness este implicată și în trading-ul cu cereale, activitate prin care achiziționează cereale de la fermieri și le valorifică către traderii mari care operează doar în puncte fixe sau doar în porturi.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Ministerul Finanţelor (MF) a împrumutat, marţi, 500 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, potrivit datelor oficializate de Banca Naţională a României (BNR).

MF a atras 500 milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, cu o maturitate reziduală la trei luni, la un randament mediu de 6,26% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 500 de milioane de lei, iar băncile au subscris 865,9 milioane de lei, notează Agerpres.

Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna noiembrie 2024, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,7 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 795 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma totală, de 6,495 miliarde de lei, este cu 95 milioane de lei mai mare faţă de cea care a fost programată în octombrie 2024, de 6,405 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

DN Agrar Group, unul dintre cei mai mari producători de lapte de vacă din România, a înregistrat în primele nouă luni ale anului 2024 o cifră de afaceri de 127 de milioane de lei, în creştere cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Această creștere a cifrei de afaceri a fost determinată de efectivul de animale mai mare, care a adus o majorare cu 14% a cantităţii de lapte livrate faţă de 2023.

 „Abordarea noastră în gestionarea performanţei se concentrează pe investiţii strategice, eficienţă operaţională şi adaptabilitate la condiţiile pieţei. Prin urmare, în primele 9 luni ale anului, cifra noastră de afaceri şi EBITDA au crescut cu 9%, respectiv cu 8%, comparativ cu perioada similară din 2023. (…)”, a precizat preşedintele Consiliului de Administraţie şi CEO al DN Agrar Group, Jan Gijsbertus de Boer.

În perioada menţionată, veniturile din exploatare au fost de 193 milioane de lei, o creştere de 7% faţă de aceeaşi perioadă din 2023, iar cele din din producţia vândută au depăşit 126 milioane de lei, înregistrând un avans de 9% faţă de aceeaşi perioadă din 2023.

Cheltuielile de exploatare s-au ridicat la 162 milioane lei, mai mari cu 10%, determinate de reevaluarea mijloacelor fixe în fermele DN Agrar şi de creşterea cheltuielilor cu personalul ca urmare a extinderii activităţii.

Conform datelor financiare, profitul net a fost de 21 de milioane lei, în scădere cu 6%, influenţat în principal de evoluţia preţului mediu al laptelui şi de reevaluarea activelor fixe.

Activele totale ale grupului au ajuns la 344 milioane lei, un avans de 12% faţă de sfârşitul anului 2023. Activele fixe au fost de 236 milioane lei, un plus de 11%, ca urmare a înregistrării ca mijloace fixe a tineretului de vaci de lapte intrat în procesul producţiei de lapte şi a achiziţionării de echipamente agricole. Activele curente au crescut cu 12%, în urma unui avans de 22% în stocuri.

Datoriile pe termen lung la nouă luni au fost de 188 milioane lei, în creştere cu 9% faţă de finele anului 2023.

Efectivele de animale deţinute de DN Agrar, constând din vaci de lapte şi bovine tinere, erau de aproximativ 15.000 de capete, la sfârşitul lunii septembrie 2024.

DN Agrar Group este unul dintre cei mai mari producători de lapte de vacă din România şi unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa europeană. Compania a fost fondată în 2008 de Jan Gijsbertus de Boer şi activează în centrul Transilvaniei, în judeţele Alba, Sibiu şi Hunedoara. Principalele domenii de activitate ale grupului sunt zootehnie, producţie agricolă vegetală, prestări servicii agricole, logistică, transport, turism şi servicii de consultanţă în afaceri şi management.

Grupul DN Agrar include 11 companii, dintre care 4 ferme a căror activitate principală este creşterea vacilor de lapte (ferma Prodlact) şi producţia de lapte de vacă (fermele Cut, Lacto Agrar şi Apold). Grupul are aproximativ 300 de angajaţi, lucrează peste 7.000 de hectare de teren deţinute şi în arendă şi deţine peste 15.000 de animale, atât vaci de lapte, cât şi tineret bovin.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Israelul a aprobat marţi seara un acord de încetare a focului în războiul său din Liban cu Hezbollahul, care va intra în vigoare miercuri dimineaţă, conform Washingtonului. Decizia a fost luată după mai bine de un an de ostilităţi transfrontaliere şi două luni de război deschis între armata israeliană şi puternica formaţiune libaneză înarmată şi sprijinită de Teheran.

Armistiţiul pentru care Statele Unite şi Franţa lucrează de săptămâni întregi va începe miercuri la ora 02.00 GMT, a făcut cunoscut preşedintele american Joe Biden, care a salutat imediat anunţul acordului, notează Agerpres.

Încetarea focului a fost aprobată în cursul serii de cabinetul de securitate israelian, a declarat biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu.

Netanyahu a indicat că durata încetării focului va depinde „de ceea ce se va întâmpla în Liban”. „

Benjamin Netanyahu: „În deplin acord cu Statele Unite, menţinem libertatea completă de acţiune militară în Liban, dacă Hezbollahul încalcă acordul şi încearcă să se înarmeze din nou, vom ataca.”

Încetarea focului în Liban va permite Israelului „să se concentreze pe ameninţarea iraniană” şi să intensifice presiunea asupra Hamasului palestinian împotriva căruia desfăşoară o ofensivă sângeroasă în Fâşia Gaza, drept represalii la atacul său fără precedent pe teritoriul israelian din 7 octombrie 2023, a subliniat premierul israelian.

Cu pași repezi, ne apropiem de cea mai frumoasă perioadă din an și cum altfel să ne bucurăm de timpul petrecut alături de cei dragi, dacă nu la Teatrul Ion Creangă, locul unde copilăria se împletește cu jocul, în lumea de basm a teatrului, în cadrul evenimentului MagicTIC. Cei mici sunt așteptați cu surprize nenumărate și provocări, direct de la spiridușii Moșului.

Luna aceasta nu puteau lipsi spectacolele cu tematică de Crăciun: „Alertă în Laponia” și „Supereroii revin!”, destinate copiilor peste 4 ani, în care micuții sunt invitați să pășească în aventuri de neuitat pentru a-și salva personajele preferate aflate la ananghie.

Desigur, nu am uitat nici de prichindeii #TICBEBE(0-3) sau de învățăceii din clasele mici #TICJUNIOR (6+) și am pregătit pentru ei un repertoriu divers cu spectacole mult iubite, precum: „O lume de la zero” (0-3), „Povești cu fire” (1-4), „Turtița năzdrăvană” (2+), „Visul unei nopți de vară” (6+) și „Amintri din copilărie” (6+).

Pentru detalii suplimentare privind programul curent, premiere și alte evenimente conexe, urmăriți pagina oficială a Teatrului, teatrulioncreanga.ro. Vă așteptăm cu drag la Teatru!

Peter Pan (4+)          
01.12, ora 11:00, 08.12 & 28.12, ora 18:00, Sala Mare (Str. Piața Amzei nr. 13)

Când seara se lasă ușor peste casa familiei Darling, un oaspete neașteptat intră pe fereastră. Este chiar el, Peter Pan, venit din Țara de Nicăieri! Acum se află în trecere prin Londra și scopul vizitei în casa familiei Darling este dat de faptul că umbra i s-a rătăcit chiar aici. Ajutat de Wendy, o recuperează și o coase la loc, după care, pentru a-i răsplăti gestul, o ia, împreună cu Michael și John, frații ei, în Țara de Nicăieri. Ce se întâmplă oare mai departe? Suntem tare curioși să aflăm, pentru că în Țara de Nicăieri, obstacolele sunt la tot pasul, însă, în aceeași măsură, și surprizele frumoase.

Călătorii prin galaxii (4+)    
01.12, ora 18:00, Sala Mare (Str. Piața Amzei nr. 13)       

Se știe despre Soare că este Steaua în jurul căreia se învârte planeta noastră, iar despre Lună că este un corp astronomic care se învârte în jurul Pământului. Dar ce știu Soarele și Luna despre celelalte planete? Poți să afli pornind alături de noi într-o aventură prin Univers! Amuzant și deopotrivă educativ, spectacolul „Călătorii prin galaxii” oferă un excelent punct de plecare pentru părinți, bunici, prieteni sau educatori, pentru a discuta despre stele, planete, gravitație și toate surprizele pe care le rezervă Universul.

Turtița năzdrăvană (2+)       
05.12, ora 18:00, 20.12 & 27.12, ora 16:00, Sala Mare – Foaier (Str. Piața Amzei nr. 13)          
Să participi la construirea unui spectacol și, implicit, a unei povești, este una dintre cele mai frumoase surprize pe care le rezervă teatrul. „Turtița năzdrăvană” este un spectacol în care interacțiunea are un rol-cheie, ea fiind prezentă de la prima la ultima scenă. Copiii vor vedea cum prind viață decorul, personajele, vor răspunde la întrebările puse de actori, vor completa replici sau vor participa cu idei. „Turtița” este plin de imprevizibil și umor, în mod sigur le va satisface curiozitatea, atât de specifică vârstei copilăriei.

Alertă în Laponia (4+)          
06.12, ora 18:00, 08.12 & 21.12 & 22.12, ora 11:00, Sala Mare (Str. Piața Amzei nr. 13)          
Știați că renii lui Moș Crăciun se antrenează în fiecare dimineață pentru a fi în formă și a putea livra copiilor, la timp, cadourile? „Alertă în Laponia” începe într-o astfel de dimineață, numai că, surpriză!, când se face numărătoarea, lipsește un ren. Este vorba de Rudolf, care pare de negăsit. Fără el, s-ar anula tot Crăciunul, toată magia, toată sărbătoarea… Când însă apare, întreaga echipă a Moșului e pusă pe gânduri: Rudolf își dorește ceva anume pentru a-și recâștiga entuziasmul. Despre ce este vorba, aflați în spectacol!

Supereroii revin! (4+)

07.12 & 28.12, ora 11:00, 21.12, ora 18:00, Sala Mare (Str. Piața Amzei nr. 13)

Oare cum ar fi lumea dacă ar dispărea brusc poveștile? Mai mult ca sigur nu ar fi o lume prea fericită. În „Supereroii revin!”, maleficul Stăpân al internetului e pus pe fapte rele: răpește basmele și toate personajele din ele și le duce într-o Vale a Uitării. Așa că facem apel la voi, spectatorii: haideți să salvăm împreună tot ce are mai frumos copilăria! „Supereroii revin!” este plin de peripeții și provocări, însă nimic nu este prea dificil atunci când scopul este reașezarea universului poveștilor în matca lor.

Ursul păcălit de vulpe (3-6)
07.12, ora 18:00, Sala Mare (Str. Piața Amzei nr. 13)       

Un urs, o vulpe și un pește s-au întâlnit într-o poveste. Iar ceea urmează să se petreacă pare să fie rupt nu din poveste, ci chiar din realitatea uneori surprinzătoare – întâmplări care ne arată că lăcomia și falsa prietenie s-au născut odată cu timpul. Dar timpul, la rândul lui, ne-a mai învățat ceva: când privim o provocare cu umor, devenim automat mai înțelepți. Simțim cum creștem. Ce vom învăța din pățaniile ursului sau din planul șiret al vulpii? Să-i dăm mai bine cuvântul peștelui, pentru că el este cel care ne va spune povestea…

Povești cu fire (1-4) 
12.12, ora 18:00, Sala Mare (Str. Piața Amzei nr. 13)                   

O sferă uriașă de lână și trei personaje care vin din trecut, prezent, viitor. Încotro vor să ne ducă? Unde ne ghidează? Se pare că un fir invizibil leagă lucrurile între ele și ne este călăuză când explorăm necunoscutul. Spectacolul „Povești cu fire” ne invită, în acordurile unei muzici liniștitoare, să cutreierăm lumea așa cum nu am mai făcut-o până acum

O lume de la zero (0-3)        
19.12, ora 18:00, Sala Mare (Str. Piața Amzei nr. 13)       

Lumea este mai blândă și mai frumoasă atunci când, la crearea ei, participă ființe inocente, așa cum sunt și personajele din acest spectacol, Mira și Miru. Împreună, vor da viață unui nou univers, „O lume de la zero“, plecând de la note muzicale și de la umbre care se transformă în obiecte însuflețite. Îi însoțesc bucuria, curiozitatea și dorința de joacă – suficiente motive pentru a-i atrage în aventura lor chiar și pe cei mai mici dintre spectatori.

Jack și vrejul de fasole (5+)

20.12, ora 18:00, Sala Mare (Str. Piața Amzei nr. 13)       

O poveste clasică într-un format muzical antrenant. O doză consistentă de energie și entuziasm. O aventură fermecată pentru întreaga familie. Spectacolul „Jack și vrejul de fasole” pledează pentru bucuria, curajul și curiozitatea celor care nu și-au rătăcit candoarea prin hățișurile vieții adulte. Atunci când frumusețea copilăriei este umbrită de griji și nevoi, creativitatea devine unica modalitate prin care realitatea poate fi transformată într-o lume de basm.

Albă ca zăpada (4+) 
22.12, ora 18:00, Sala Mare (Str. Piața Amzei nr. 13)       

Aflată singură, în mijlocul unei păduri, Albă ca zăpada se vede nevoită să înfrunte destinul. Dar soarta i-a surâs eroinei noastre într-un loc în care damnarea părea inevitabilă – iată o dovadă a faptului că niciodată nu trebuie să ne pierdem speranța! Și totuși, chiar dacă e înconjurată de prieteni loiali, prințesa resimte doar iluzia siguranței, pentru că Împărăteasa îi urmărește fiecare pas prin intermediul unei oglinzi magice. Pericolul este iminent, iar Albă ca zăpada va primi ajutor de la cine se așteaptă mai puțin.

Amintiri din copilărie (6+)   
27.12, ora 18:00, Sala Mare (Str. Piața Amzei nr. 13)       

Bucuria cu care sunt descrise peripețiile lui Nică, pitorescul personajelor și în special umorul din „Amintiri din copilărie”, au făcut ca textul lui Ion Creangă să fie unul dorit pentru dramatizare de către mulți regizori. Spectacolul „Amintiri din copilărie”, în regia lui Dan Tudor, una dintre recentele premiere din repertoriul Teatrului Ion Creangă, aduce pe scenă fantezie, veselie și multă originalitate. Părinții vor rememora anii dulci ai primilor ani de viață, iar copiii vor trăi o experiență teatrală unică. 

O mie și una de nopți – Lampa lui Aladin (6+)     
29.12, ora 11:00, Sala Mare (Str. Piața Amzei nr. 13)       

Cele o mie și una de nopți pline de povești ascund taine și povețe nebănuite. Una dintre ele e despre un băiat al cărui nume s-ar traduce – cel cu credință. E vorba despre Aladin și drumul său spre darul care îi este menit de la naștere – Lampa cea magică, despre care se spune că poate îndeplini orice dorință din lume. În aventura sa se mai alătură și un covor fermecat, dar și alte două personaje magice. Drumul lui Aladin e presărat cu diverse obstacole spre împărăția și dragostea menită, pe care trebuie să le treacă cu inteligență și răbdare. 

Visul unei nopți de vară (6+)          
29.12 ora 18:00, Sala Mare (Str. Piața Amzei nr. 13)        

Faptul că „Visul unei nopți de vară” este cea mai montată comedie a lui Shakespeare nu este deloc o întâmplare. Conținutul ei, mesajul, împletirea dintre real și ireal sunt suficient de ofertante pentru a-i inspira pe regizori. Însă, faptul că „Visul unei nopți de vară” a fost adaptată pentru copii, de Teatrul Ion Creangă, este mai mult decât o bucurie! Pe cei mici îi așteaptă un spectacol plin de originalitate, din care nu lipsesc muzica și dansul, umorul și situațiile tensionate. Un spectacol în care spiridușul Puck are un rol de seamă, unul pe care copiii îl vor descoperi cu surpriză și zâmbetul pe buze. 

Descoperă mai multe:

→ www.teatrulioncreanga.ro

→ Facebook.com/TeatrulIonCreanga

→ Instagram.com/TeatrulIonCreanga

→ Youtube.com/TeatrulIonCreanga

→ Casa de Bilete – tel. 0767 934 374

Românii de pretutindeni sărbătoresc pe 1 Decembrie Ziua Națională a României, cel mai important moment din istoria românilor. La ceas de sărbătoare sau zi de zi, Beciul Domnesc este vinul preferat de români.

Beciul Domnesc este unul dintre cele mai iubite şi cunoscute branduri de vin din România, partener în momentele speciale, un vin care te invită să îi descoperi povestea cu fiecare picătură, un gest de apropiere și celebrare a tradițiilor noastre. Este un ambasador al gustului autentic românesc, aducând împreună inimi și suflete în jurul unei povești de veacuri.

Beciul Domnesc cuprinde o varietate de sortimente de vin ce va transmit parte din savoarea fiecareia dintre cele patru podgorii notorii din care ne recoltam strugurii: Husi, Panciu, Odobesti si Cotesti.

Acest brand este un buchet de vinuri menite să satisfacă preferințele consumatorilor, aici găsiti vinul care se potrivește oricărui gust și oricărei ocazii:

Merlot este un vin roșu demisec, delicat și armonios, potrivit pentru preparate din carne roșie și brânzeturi. Încearcă-l alaturi de mâncarea de fasole cu ciolan afumat!

Pinot Noir este un vin roșu, demisec, cu note de vișine și cireșe, perfect pentru a fi servit alături de carne roșie sau deserturi. Savurează-l alături de o tochitură de măruntaie!

Feteasca Neagră este un vin roșu cu arome de prune uscate și mure, potrivit pentru carne roșie și preparate dulci. Daca este prea dulce Cabernetul din acest brand, alege acest vin pentru costele de porc glazurate!

Rose-ul de la Beciul Domnesc este unul dintre pionierii consumului de vin rose din România. El te învață într-o maniera subtilă şi elegantă ca vinul rose, demisec şi semi aromat este vinul ce poate fi asociat unei largi game de preparate culinare, începând de la aperitive şi până la desert.

Chardonnay este un vin sec cu note de citrice și vanilie, ideal pentru carne albă și pește.  Nu așteptați Crăciunul ca să vă bucurați de acest vin alături de o răcitura de curcan!

Riesling de Rhin este un vin alb, demisec, proaspăt și echilibrat, perfect pentru preparate din carne de pasăre. Recomandăm să îl gustați alături de pui cu smântână!

Feteasca Regală este un vin demisec cu note florale și fructate, recomandat pentru preparate din carne de pasăre și pește. Poți să te bucuri din plin, savurându-l și în zilele cu dezlegare la pește din Postul Crăciunului!

Sauvignon Blanc este un vin alb, demisec, cu arome de grapefruit și ardei verde, ideal pentru fripturi din carne de pasăre și preparate mediteraneene. Un vin care merge perfect cu friptura de curcan de pe masa de Crăciun!

Muscat Ottonel este un vin alb, demidulce cu note florale de tei și fructe, perfect pentru aperitive și deserturi. Încercați-l în postul Crăciunului cu o mâncare de gutui!

Tămâioasa Românească este un vin cu note de miere și flori, potrivit pentru aperitive și deserturi. Nu exista o mare sărbătoare românească fără cozonac sau tort. Adaugă tu vinul cel mai potrivit!

Nu uitați, Beciul Domnesc s-a născut în inima  Vrancei, în unicul loc din Romania, unde se întâlnesc granițele dintre Muntenia, Ardeal și Moldova – un adevarat “triplex confinium”. Aici Sărbătoarea Românilor – 1 Decembrie capătă o semnificație aparte: suntem diferiți, dar suntem împreună. Aici terroir-ul de excepție și măiestria oamenilor și-au dat mâna pentru a vă oferi vinurile care au dus BECIUL DOMNESC în topul preferințelor românilor.

Beciul Domnesc vă invită să redescoperiți tradițiile, să depănați amintiri dragi sufletului de român și să ridicați un pahar de vin în zi de sărbătoare pentru toți ai noștri.

La mulți ani, Romania!

La mulți ani tuturor românilor!

Beciul Domnesc – Tradiție vie!

Creativitatea este o abilitate esențială pentru dezvoltarea completă a unui copil. În perioada preșcolară, mințile celor mici sunt extrem de flexibile, iar stimularea imaginației lor poate influența pozitiv gândirea critică, rezolvarea problemelor și abilități de adaptare. Părinții și educatorii pot contribui semnificativ la dezvoltarea acestei abilități prin diverse activități și abordări. Iată cinci modalități prin care putem încuraja creativitatea copiilor preșcolari:

1. Încurajează activitățile artistice zilnice Desenul, pictura, modelajul sau orice altă activitate artistică reprezintă o formă excelentă de exprimare a creativității. Copiii trebuie să aibă acces la diverse materiale – culori, pensule, plastilină – și să fie încurajați să experimenteze fără frica de a greși. Arta le oferă un spațiu în care imaginația poate zbura liber, iar în acest proces învață să își exprime gândurile și emoțiile într-un mod vizual.

2. Teatrul și jocurile de rol  – Carina Lăpușneanu, copil actor, spune: „Teatrul și actoria sunt două dintre cele mai bune modalități prin care copiii își pot dezvolta creativitatea. Prin jocurile de rol, ei învață să își construiască personaje, să pună în practică scenarii imaginare și să își exprime gândurile într-un mod artistic. Actoria nu doar că stimulează creativitatea, dar dezvoltă și abilități de comunicare, de empatie și de colaborare.” Așadar, încurajarea copiilor să participe la jocuri de rol, să-și imagineze diverse povești și să joace diferite personaje este un mod minunat de a stimula creativitatea lor.

3. Povestirile și citirea de cărți Citirea împreună cu cei mici și povestirea sunt activități care dezvoltă imaginația și gândirea creativă. Povestirile ajută copiii să-și construiască imagini mentale și să învețe cum să creeze propriile povești. Mai mult, încurajându-i să participe la discuții despre ce au citit sau au ascultat, le stimulăm gândirea critică și capacitatea de a-și exprima opiniile.

5. Desenele animate educative Desenele animate sunt o sursă fantastică de învățare pentru cei mici, iar atunci când sunt educative, ele pot avea un impact semnificativ asupra dezvoltării lor. Programele care stimulează creativitatea prin activități de desen, puzzle-uri sau jocuri de rol sunt deosebit de valoroase. La JimJam, desenele animate precum DoodleBoo, Corbul Calamităților și Murdarel în Okido sunt concepute special pentru a încuraja dezvoltarea imaginației și abilităților cognitive ale copiilor.

DoodleBoo îi învață pe copii cum să își exprime ideile prin desen și să rezolve puzzle-uri, în timp ce Corbul Calamităților stimulează gândirea logică și creativitatea prin jocuri de ghicit. Murdarel în Okido, prin întrebările sale curioase și răspunsurile oferite de prietenii săi, ajută copiii să înțeleagă lumea înconjurătoare și să își formeze idei originale despre știință și natură.

Aceste desene animate sunt disponibile zilnic la 12:07 și 16:28 pe JimJam și oferă un plus de valoare educației copiilor încă de la vârste fragede, stimulându-le creativitatea într-un mod distractiv și interactiv.

În concluzie, dezvoltarea creativității la copii nu se limitează doar la activități de artizanat, ci include o gamă largă de experiențe și modalități de învățare. Prin activități care îi provoacă să gândească și să exploreze, putem contribui la formarea unor tineri creativi, capabili să găsească soluții inovative la provocările vieții.

Deficitul bugetar a urcat la 6,19% din PIB după primele 10 luni din acest an, de la 5,44% din PIB la nouă luni, respectiv 3,91% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit Ministerului Finanţelor.

“Execuţia bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 109,42 miliarde de lei, respectiv 6,19% din PIB faţă de deficitul de 62,81 miliarde de lei, respectiv 3,91% din PIB aferent celor zece luni ale anului 2023”, potrivit Ministerului Finanţelor.

Veniturile totale au însumat 473,53 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 13,1% (an/an), iar cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 582,94 miliarde de lei, în creştere în termeni nominali cu 21% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Astfel, în ceea ce priveşte veniturile totale, MF precizează că acestea au fost susţinute de încasările din venituri curente – contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe salarii şi venit, impozit pe profit, accize şi venituri nefiscale.

“Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 40,68 miliarde de lei, consemnând o dinamică pozitivă de 22,2% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,5%, peste evoluţia fondului de salarii din economie (17,2% ), evoluţia acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/202) şi de majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 H.G. nr. 598/2024 ). Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (63,9% ) şi aferente declaraţiei unice (10,3%). Dinamica încasărilor din impozitul pe dividende rămâne încă în teritoriul negativ (-1,4%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creşterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%)”, menţionează Ministerul Finanţelor.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 32,92 miliarde de lei, consemnând o creştere de 19,8% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenţii economici şi impozitul pe profit de la bănci comerciale. Evoluţia acestei categorii de încasări a fost influenţată negativ de redirecţionarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (-0,6 miliarde lei).

În ceea ce priveşte încasările nete din TVA, acestea au înregistrat 99,22 miliarde de lei, în creştere cu 17,0% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 1,73% faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (25,21 miliarde de lei în ianuarie-octombrie 2024, comparativ cu 24,78 miliarde de lei în ianuarie-octombrie 2023).

“Evoluţia încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susţinută şi de modificările fiscale aduse prin Legea nr.296/2023, precum creşterea cotei de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs), pentru dreptul de utilizare a facilităţilor sportive, transportul de persoane în scop turistic, pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă”, arată MF în document.

Potrivit sursei citate, veniturile din accize au însumat 36 de miliarde de lei, înregistrând o creştere de 18,2%, susţinută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+25,2%), în contextul unei evoluţii favorabile a consumului de carburanţi. Totodată, încasările din accizele pentru produsele din tutun au consemnat o dinamică pozitivă, de 7,6%. Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 42,49 miliarde de lei, înregistrând un avans de 13,8% (an/an), susţinut de încasările din dividende şi vărsăminte din veniturile nete ale BNR.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 30,78 miliarde de lei, în scădere cu 20,8% (an/an).

Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 582,94 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 21% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele zece luni ale anului 2024 au înregistrat o creştere cu 3 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 30% din PIB la 33% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 133,72 miliarde de lei, în creştere cu 23,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,56% din PIB, cu 0,83 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 75,53 miliarde de lei, în creştere cu 20,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 12,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 24,6% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 32,86 miliarde de lei, cu 4,73 miliarde de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistenţa socială au depăşit 185,53 miliarde de lei, în creştere cu 14,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. “Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie a.c., în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii”, subliniază MF.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele zece luni ale anului 2024, au fost în sumă de 3,31 miliarde de lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 14,93 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,33 miliarde de lei) care reprezintă 22,3% din total subvenţii.

Alte cheltuieli au fost de 13,11 miliarde de lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor potrivit Legii nr.165/2013 şi a Legii nr.164/2014.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au totalizat 41,3 miliarde de lei.

De asemenea, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 88,4 miliarde de lei, în creştere cu 38,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 63,99 miliarde de lei.

La rectificarea bugetară adoptată de Guvern, deficitul pentru anul în curs a fost revizuit în creştere de la 5% din PIB la 6,94% din PIB. Consiliul Fiscal estimează, însă, că deficitul pe cash se va apropia de 8% din PIB, în 2024.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Anul 2024 vine cu o nouă ediție a clasamentului celor mai bogați români, dezvăluind o creștere importantă a averilor miliardarilor, în pofida provocărilor economice și politice.

În acest an, averea netă cumulată a miliardarilor în lei depășește, pentru prima dată, pragul de 100 de miliarde de lei.

Frații Pavăl (Dedeman) rămân, pentru al treilea an consecutiv, liderii clasamentului, cu o avere de 17 miliarde de lei, dominând sectorul retailului de bricolaj. Ion Țiriac și Daniel Dines (UiPath) împart locul al doilea, fiecare cu câte 11 miliarde de lei.

Iată cine ocupă primele 10 poziții:

---

1. Frații Dragoș și Adrian Pavăl (Dedeman) – 17 miliarde de lei

Rețeaua de magazine de bricolaj Dedeman, înființată de frații Dragoș și Adrian Pavăl, a raportat în 2023 un profit net de 1,53 miliarde de lei, în scădere cu 10% față de anul precedent.

---

2. Ion Țiriac – 11 miliarde de lei

Ion Țiriac se află printre cei mai bogați oameni din lume, fiind prezent în fiecare din ultimii 15 ani în clasamentul Forbes al miliardarilor planetei.

---

2. Daniel Dines (UiPath) – 11 miliarde de lei

UiPath a avut venituri de 1,35 miliarde de dolari în cele 12 luni încheiate la 30 aprilie 2024, cu o creștere de 22,71% de la an la an. Veniturile în trimestrul încheiat la 30 aprilie 2024 au fost de 335,11 milioane de dolari, cu o creștere de aproape 16% de la an la an. În anul fiscal încheiat la 31 ianuarie 2024, UiPath a avut venituri anuale de 1,31 miliarde de dolari, cu o creștere de 23,57%.

---

4-5. Matei Zaharia și Ion Stoica (Databricks) – 6 miliarde de lei

În septembrie 2023, Databricks a fost evaluată la 43 de miliarde de dolari, după ce a obținut o finanțare de peste 500 de milioane de dolari. Compania are în prezent peste 6.000 de angajați și a ajuns la statutul de „decacorn”, adică o firmă tech care ajunge la o valoare estimată de cel puțin 10 miliarde de dolari în urma unor investiții obținute înainte de listarea la Bursă.

---

6. Familia Talpeș (Bitdefender) – 5 miliarde de lei

Soții Măriuca și Florin Talpeș, matematicieni de profesie, au debutat în mediul de business prin fondarea companiei Softwin în 1990, prima firmă de pe piața românească de software certificată ISO 9001, apoi AntiVirus eXpert (AVX).

---

7. Anastasia Soare – 4,5 miliarde de lei

Povestea antreprenoarei care a transformat stilizarea sprâncenelor într-o afacere globală de sute de milioane de dolari este o sursă de inspirație.

---

8. Anca Vlad (Catena Fildas) – 4 miliarde de lei

Grupul Fildas‑Catena, cel mai mare jucător din piața de distribuție și retail farmaceutic din țară, și-a consolidat poziția în 2023.

---

8. Ștefan Vuza (Chimcomplex) – 4 miliarde de lei

Ștefan Vuza și-a legat numele de industria chimică, pe care o și reinventează.

---

10. Zoltan Teszari (Digi Communications NV) – 3,4 miliarde de lei

Achizițiile recente ale grupului Digi îi permit să-și consolideze pozițiile atât pe piețele mature, cât și pe cele emergente, susținându-i creșterea organică. Digi se află într-o continuă expansiune.

---

2023 a fost încă un an de evoluție pentru cei mai bogați dintre români, care au reușit, în cea mai mare parte, să-și crească averile în ciuda contextului intern și extern dificil. Dacă, în urmă cu un an, numărul de persoane cu o avere netă de cel puțin 500 de milioane de lei ajungea, în premieră, la 55, anul 2023 a adus nume noi pe listă, dar și ieșiri din acest top, o premieră în ultimii ani. Chiar și așa, ultimii cinci ani au fost deosebit de profitabili pentru oamenii de afaceri de top, lista celor mai bogați români fiind dublă față de cea dinainte de pandemie și triplă față de cea din urmă cu un deceniu.

Românii cu o avere de peste 500 de milioane de lei au împreună peste 123 de miliarde de lei, cu 10 miliarde mai mult decât în anul anterior. Topul Forbes al celor mai bogați oameni din România include, la fel ca și anul trecut, 30 de miliardari în lei. primul loc în clasamentul celor mai bogați români este ocupat, pentru al treilea an la rând, de către frații Dragoș și Adrian Pavăl, fondatorii Dedeman. Averea netă cumulată a miliardarilor în lei a depășit, în premieră, 100 de miliarde de lei.

Printre cei care au intrat în premieră în această ediție a topului se află antreprenori cu experiență în domeniile lor de activitate, dar veți remarca și lipsa unora dintre numele prezente în mod tradițional în lista Forbes România, pe fondul scăderii afacerilor sau a lipsei informațiilor relevante.

Aflați în curând pe Forbes.ro cine sunt noii intrați, care sunt perdanții și multe alte detalii interesante despre evoluția averii celor mai bogați români.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

În timp ce multe firme tehnologice au fost forțate să accepte chiar și finanțări neavantajoase pentru a supraviețui pe o piață globală a IT-ului în încetinire, Bitdefender și-a consolidat o poziție financiară solidă.

Soții Măriuca și Florin Talpeș, matematicieni de profesie, au debutat în mediul de business prin fondarea companiei Softwin în 1990, prima firmă de pe piața românească de software certificată ISO 9001, apoi AntiVirus eXpert (AVX). În 2001, afacerea s-a transformat în ceea ce este astăzi Bitdefender. În 2004, Bitdefender ieșea în afara României cu primele birouri în Statele Unite ale Americii, Germania și Regatul Unit. De-a lungul timpului, și-a consolidat prezența și afacerile, iar în 2007 fondul de investiții Axxess Capital, sub conducerea românului Horia Manda, tot matematician, a cumpărat 7% din acțiunile Bitdefender pentru șapte milioane de dolari. La 10 ani distanță, un alt fond de investiții, Vitruvian Partners, a achiziționat o participație de 30% în companie, pentru aproximativ 180 de milioane de dolari. La momentul respectiv, valoarea producătorului de soluţii de securitate informatică era evaluată la 600 de milioane de euro, iar cei doi fondatori își păstrau pachete majoritare de acțiuni. Tot în 2017, Bitdefender a preluat compania franceză Profil Technology, iar la un an distanță a efectuat două achiziții suplimentare – SMS eTech din Australia și RedSocks Security BV din Olanda. În prezent, compania deține birouri în întreaga lume.

În 2023, soții Talpeș au înființat  Bitdefender Voyager Ventures, specializată în investiții în early-stage cybersecurity startups, cu accent pe continentul european, controlată integral de Bitdefender Holding BV (Olanda). „Obiectivul Bitdefender Voyager Ventures este să dezvolte ecosistemul european de securitate cibernetică și să dezvolte o comunitate strânsă de cybersecurity, formată din oameni și tehnologii gata să abordeze provocările viitoarei revoluții a inteligenței artificiale”, potrivit reprezentanților companiei.

Compania fondată de soții Florin și Măriuca Talpeș a intrat în ultima perioadă într-o nouă fază, concentrându se pe folosirea capitalului acumulat pentru a finanța achiziții strategice. În 2023, a achiziționat Horangi Cyber Security din Singapore, marcând începutul unei strategii de extindere prin fuziuni și achiziții. „2023 a fost un an în care am accelerat componenta de M&A (fuziuni și achiziții) și vom vedea asta întâmplându-se și în 2024, tocmai bazat pe profitul pe care îl avem, fiind o companie care generează cash, iar cash-ul îl reinvestim în primul rând în M&A”, declara Florin Talpeș, pentru proiectul editorial Forbes 24 pentru 2024.

Florin Talpeș a subliniat că achiziția de anul trecut permite Bitdefender un progres semnificativ pe scena internațională, stabilind un nou centru strategic în Asia de Sud-Est, funcțional începând cu 1 ianuarie 2024. Aceasta reprezintă o extindere a prezenței companiei, adăugându-se la operațiunile existente din Australia și Noua Zeelandă și marcând un efort concertat de a accelera prezența în această regiune cu un mare potențial de creștere.

Bitdefender are în vedere și alte achiziții, cu planuri de finalizare chiar în acest an. „Explorăm acum mai multe opțiuni pentru potențiale achiziții decât în trecut și am ajuns la concluzia că ar trebui să profităm dacă există oportunități de accelerare prin fuziuni și achiziții în domenii-cheie, având în vedere capacitatea noastră de a face acest lucru.”

Privind spre viitor, cofondatorul Bitdefender anticipează o creștere care nu este neapărat legată de numărul de angajați, ci de creșterea productivității.

În 2021, Bitdefender a depus documente necesare la autoritățile de reglementare americane pentru a se lista pe Nasdaq, principala Bursă de tehnologie din SUA. De atunci, piața bursieră nu a fost prea prietenoasă cu sectorul tehnologic, iar condițiile pentru noi listări au devenit tot mai nefavorabile. Cu toate acestea, Bitdefender continuă pregătirile pentru acest pas strategic, așteptând momentul oportun.

Multe companii cu ambiții globale, originare din România, aleg să își modifice percepția de brand pentru a se distanța de imaginea locală, fie la recomandarea consultanților, fie ca răspuns la politici ale altor state de atragere a inovației. Schimbarea sediului central din România într-o țară cu o tradiție mai solidă în tehnologie, cum ar fi SUA, Marea Britanie, Franța sau Germania, este adesea văzută ca o strategie pentru a crește vizibilitatea și aprecierea în rândul investitorilor și clienților globali.

Florin Talpeș preferă să descrie Bitdefender nu ca o companie românească, datorită prezenței sale internaționale extinse, ci mai degrabă ca o entitate cu sediul central în România. „Ne-am luat misiunea aceasta de a fi una dintre companiile care vor încerca să își mențină cartierul general în România pentru a contribui la dezvoltarea de competențe de cartier general”, mai spune Florin Talpeș.

Bitdefender continuă să investească în dezvoltarea competențelor de sediu central în România, chiar dacă această strategie a adus costuri suplimentare,
într-un context în care companiile de tehnologie din Europa de Est sunt adesea subevaluate comparativ cu cele care provin din piețe recunoscute, precum SUA.

Antreprenorul susține că aceste competențe strategice sunt vitale pentru ca firmele românești să se impună la nivel global și pentru progresul României pe scena internațională. De aceea, echipele Bitdefender din România rămân un pilon central pentru companie, Bucureștiul fiind nu doar sediul central, ci și un hub din care compania intenționează să continue recrutarea de talente.

Piaţa americană generează 40% din veniturile Bitdefender, în timp ce piaţa vest-europeană generează alte 40% din venituri, după cum declara Florin Talpeş.

Întrebat despre ponderea României, cofondatorul Bitdfender a spus că piaţa nu este mare din punct de vedere al veniturilor, ci este esențială din punct de vedere al resurselor umane, al talentelor inginereşti.

Pentru a trece la un nivel superior de notorietate globală, Bitdefender a încheiat în 2023 parteneriatul cu Ferrari, despre care Florin Talpeș declara: „Prin parteneriatul cu Ferrari, am ieșit puțin pe Bursă”, pentru că în domeniul securității cibernetice și la Formula 1, fiecare milisecundă contează, iar tehnologia reprezintă un avantaj esențial.

„Atunci când fiecare secundă contează, doar cele mai avansate mașini câștigă curse pe circuit și doar cea mai avansată tehnologie are puterea de a preveni, apăra și răspunde eficient la atacurile cibernetice. Parteneriatul cu Scuderia Ferrari, cea mai emblematică echipă de Formula 1, se potrivește în mod natural pentru Bitdefender și așteptăm cu nerăbdare să accelerăm notorietatea brandului, în timp ce rămânem concentrați pe furnizarea de protecție de ultimă generație pentru clienții noștri din întreaga lume în materie de securitate cibernetică”, spunea Florin Talpeș.

Loc 6

5 miliarde de lei

Familia Talpeș

București

Software

Locul 6 în ediția 2023 a Forbes 500