Categorie: Uncategorized

Indicele ROBOR la trei luni, utilizat pentru calcularea costurilor creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat vineri la 5,75% pe an, de la 5,59% în ședința anterioară, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

La începutul anului, ROBOR la trei luni era cotat la 6,21%, iar în prima săptămână din 2023 acesta ajunsese la un maxim de 7,56%, reflectând o scădere semnificativă față de valorile din perioada de vârf.

ROBOR la șase luni, utilizat pentru creditele ipotecare, a crescut la 5,79%, față de 5,63% anterior. ROBOR la 12 luni a atins 5,83%, în urcare de la 5,68%.

De asemenea, Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial pe baza tranzacțiilor interbancare conform reglementării din OUG 19/2019, a ajuns la 5,99% pentru trimestrul II din 2024, în creștere față de valoarea precedentă de 5,86%.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Miliardarul indian Gautam Adani a fost acuzat de fraudă de procurorii americani, iar mandate de arestare au fost emise pentru el și nepotul său, pentru presupusa lor implicare într-o schemă de mituire de 265 de milioane de dolari pentru a obține contracte de furnizare a energiei electrice în India, potrivit Reuters.

Autoritățile americane au declarat că opt persoane, inclusiv Adani și nepotul său Sagar, au convenit să plătească aproximativ 265 de milioane de dolari în mită pentru a obține contracte de la oficiali guvernamentali indieni, ce ar genera profituri de 2 miliarde de dolari pe o perioadă de 20 de ani și pentru a dezvolta cel mai mare proiect de energie solară din India.

Sagar Adani, director executiv la Adani Green Energy, supervizează „aspectele strategice și financiare” ale companiei. De asemenea, autoritățile au declarat că Adani și fostul CEO al Adani Green Energy, Vneet Jaain, au obținut peste 3 miliarde de dolari prin împrumuturi și obligațiuni ascunzând corupția de la creditori și investitori.

Vestea acuzațiilor a dus la scăderea valorii de piață a companiilor din cadrul Adani Group cu miliarde de dolari, iar Adani Green Energy, compania aflată în centrul acuzațiilor, a anulat o vânzare de obligațiuni de 600 de milioane de dolari în SUA.

Adani Group a declarat într-un comunicat că acuzațiile formulate de procurorii americani și de Comisia americană pentru valori mobiliare și burse (SEC) sunt „nefondate și le respingem”, adăugând că vor răspunde cu „toate mijloacele legale posibile”.

Aceasta este a doua criză majoră în doi ani care lovește conglomeratul fondat de Adani (62). În ianuarie 2023, raportul fondului de investiții Hindenburg Research a acuzat grupul de utilizarea necorespunzătoare a paradisurilor fiscale offshore -acuzație respinsă de Adani Group.

Acțiunile Adani Green Energy au scăzut cu 19%, iar alte companii din conglomerat, inclusiv Adani Enterprises, au pierdut peste 10%. Companiile Adani Group au pierdut în total aproximativ 27 de miliarde de dolari în valoarea de piață în tranzacțiile de joi din India, iar capitalizarea lor de piață combinată este acum de aproximativ 142 de miliarde de dolari, potrivit Reuters.

Mandatele de arestare pentru Gautam și Sagar Adani au fost emise în SUA, iar procurorii americani plănuiesc să transmită aceste mandate autorităților de aplicare a legii din alte țări. Locația actuală a lui Gautam Adani este necunoscută.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Gramul de aur a înregistrat vineri o scumpire semnificativă, cu 9,41 lei (+2,32%) față de ziua anterioară, atingând valoarea record de 415,3204 lei, conform datelor anunțate de Banca Națională a României (BNR). Joi, gramul de aur fusese cotat la 405,9099 lei, marcând o creștere accentuată într-un context de volatilitate economică.

Curs valutar: Leul câștigă față de euro, dar pierde teren în fața dolarului și a francului elvețian

• Euro: Leul s-a apreciat ușor, cu 0,07 bani (-0,01%), cursul coborând la 4,9759 lei/euro, comparativ cu 4,9766 lei joi.
• Dolar american: Leul s-a depreciat, dolarul fiind cotat la 4,7742 lei, o creștere de 4,25 bani (+0,90%) față de cotația precedentă de 4,7317 lei.
• Franc elvețian: Deprecierea leului a fost de 1,86 bani (+0,35%), francul fiind cotat la 5,3721 lei, față de 5,3535 lei în ziua anterioară.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Reprezentanții unei ferme din județul Sălaj, localitatea Popeni, au anunțat că vor sacrifica aproape 1.200 de porci după ce în exploatație a fost confirmată prezența pestei porcine africane.

Conform planului de măsuri adoptat de autoritățile locale, începând cu data de 19 noiembrie s-a stabilit o zonă de protecție în jurul focarului, cu o rază de trei kilometri, respectiv o zonă de supraveghere, cu o rază de 10 kilometri.

„ (…) s-au luat o serie de măsuri, precum: plasarea exploatației sub supraveghere; inventarierea animalelor existente în exploatație; întocmirea anchetei epidemiologice cu stabilirea posibilei surse de infecție; sacrificarea animalelor din exploatație (circa 1.200 de exemplare); distrugerea carcaselor, cadavrelor și a altor materiale posibil contaminate prin îngropare și dezinfecția în totalitate a exploatației”, anunță Instituția Prefectului Sălaj.

Totodată, o comisie de specialitate va stabili valoarea de despăgubire a porcilor sacrificați din exploatație.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Sindicatul Volkswagen a cerut joi conducerii să facă „un pas mare” în a treia rundă de negocieri privind salariile și închiderile de fabrici în contextul în care pozițiile sunt încă departe de a se alinia, cu câteva zile înainte ca muncitorii să amenințe cu greve în locațiile germane.

Mii de angajați s-au adunat în timpul discuțiilor asupra salariilor pentru 120.000 din cei aproximativ 300.000 de angajați Volkswagen din Germania, care lucrează în șase fabrici guvernate de un acord colectiv de muncă separat de restul forței de muncă.

Volkswagen a cerut o reducere de 10% a salariilor, argumentând că trebuie să reducă costurile și să mărească profitul pentru a apăra cota de piață în fața competiției ieftine din China și a scăderii cererii de mașini în Europa. Compania a amenințat, de asemenea, cu închiderea fabricilor din Germania pentru prima dată în istoria sa de 87 de ani, potrivit Reuters.

Problemele celui mai mare producător auto din Europa au alimentat anxietăți mai largi despre statutul Germaniei ca putere industrială, pe măsură ce se apropie alegerile anticipate din februarie.

Miercuri sindicatele au propus renunțarea la prime timp de doi ani și crearea unui fond pentru a finanța o reducere temporară a programului de lucru în zonele mai puțin productive ale afacerii. Au menționat că aceste măsuri ar evita concedierile și ar economisi 1,5 miliarde de euro. Totuși, propunerea a fost condiționată de excluderea închiderii fabricilor, lucru pe care Volkswagen a refuzat să îl accepte.

Mercedes-Benz plănuiește să reducă costurile cu câteva miliarde de euro pe an în următorii ani, potrivit ziarului Handelsblatt, citând un purtător de cuvânt al producătorului auto german.

Acesta nu a precizat exact cum vor fi realizate aceste economii și nu a răspuns întrebărilor legate de eventuale concedieri.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Discuțiile pe bugetul național al Franței sunt atât de tensionate, iar bugetul de stat atât de strâns, încât parlamentarii propun ca francezii să muncească anual șapte ore suplimentare fără a fi plătiți – echivalentul unei zile de muncă – pentru a genera fonduri suplimentare.

Măsura, care a fost aprobată miercuri în senatul francez, dar care ar putea fi eliminată din proiectul final de buget, ar aduce venituri suplimentare de 2,5 miliarde de euro din contribuțiile sociale, potrivit Reuters.

Aceasta vine în contextul în care coaliția fragilă condusă de premierul Michel Barnier încearcă să adopte bugetul pentru 2025 într-un parlament profund divizat, cu partidul de extremă-dreapta, Adunarea Națională (RN) al lui Marine Le Pen, amenințând că va răsturna guvernul printr-un vot de neîncredere.

Amendamentul ar presupune ca cetățenii să muncească șapte ore suplimentare pe parcursul anului, pentru care nu ar primi salariu, dar pentru care angajatorii lor ar trebui să contribuie suplimentar la asigurările sociale.

O idee anterioară, care ar fi avut același efect asupra bugetului, prevedea eliminarea uneia dintre sărbătorile legale din Franța și obligarea oamenilor să muncească în acea zi, dar nu s-a ajuns la un acord cu privire la care sărbătoare ar trebui eliminată.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Vineri, China şi-a extins investigaţia antisubvenţii cu privire la importurile de produse lactate din Uniunea Europeană, pentru a include programele de subvenţii ale UE, precum şi cele din Danemarca, Franţa, Italia şi Ţările de Jos.

În luna august, Ministerul chinez al Comerţului a anunţat că a decis să demareze o anchetă antidumping cu privire la anumite produse lactate importate din Uniunea Europeană, începând cu data de 21 august 2024, notează Reuters, citată de Agerpres.

Solicitarea de a demara o investigaţie a venit de la China Dairy Association şi China Dairy Industry Association, în numele industriei locale de lactate, iar ancheta este aşteptată să se încheie în decurs de 12 luni.

„UE şi guvernele statelor membre au furnizat de asemenea alte 13 subvenţii industriilor relevante de lactate din UE”, se arată în comunicatul Ministerului Comerţului de la Beijing.

Extinderea investigaţiei vizează programe cum ar fi promoţiile agricole, asigurările şi subvenţiile pentru investiţii.

Datele vamale chineze arată că UE este a doua mare sursă de produse lactate a Chinei, fiind depăşită doar de Noua Zeelandă.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Swissôtel Poiana Brașov funcționează de aproximativ 2 luni, perioadă în care gradul de ocupare s-a ridicat la 80%, cel puțin pe perioada weekendurilor.

Swissôtel Poiana Brașov este primul hotel de 5 stele din Poiana Brașov. Hotelul deține 64 de camere și apartamente, în designul cărora sunt integrate atât elemente contemporane, cât și elemente ale patrimoniului cultural.

De exemplu, interioarele Swissôtel Poiana Brașov au fost concepute pentru a reflecta moștenirea transilvăneană. Mai exact, designul interior este inspirat de satul Viscri, un loc ce face parte din Patrimoniul Mondial Unesco.

„Tencuiala de var și culoarea albastră, tavanul săsesc și utilizarea lemnului la scară mare, dar fără să arate precum o cabană de munte sunt elementele principale ce conturează amprenta locală pe care hotelul o afișează. S-a mers pe ideea experiențelor customizate, camere diferite, hotel-boutique”, a precizat pentru Forbes România, Alexandru Toader, Brand Strategy Consultant al Swissôtel Poiana Brașov.

Alexandru Toader a specificat că suma la care se ridică investițiile în realizarea acestui hotel este de 18 milioane de euro. Printre facilitățile oferite se regăsesc servicii de masaj și SPA, în cadrul cărora se utilizează produse dintre cele mai scumpe. De exemplu, cremele folosite la masajul facial și nu numai pot depăși 300 de euro.

Swissôtel Poiana Brașov funcționează de aproximativ 2 luni, perioadă în care gradul de ocupare s-a ridicat la 80%, cel puțin pe perioada weekendurilor, iar pentru 2025, oficialii hotelului se așteaptă la un grad de ocupare de 70%.

„În prezent, procentul de turiști români este majoritar. Aproximativ 60-70%. În ceea ce privește rezervările pentru Revelion, la acest moment toate camerele sunt ocupate”, subliniază Georgeta Grecu, General Manager Swissôtel Poiana Brașov.

Swissôtel Poiana Brașov reprezintă debutul parteneriatului dintre Accor și Swissôtel, alături de Norrma, dezvoltator imobiliar local. Astfel, hotelul va fi operat în baza unui contract de franciză ce se va desfășura pe o perioadă de 20 de ani.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă a României în valoare de 578 de milioane euro (2,9 miliarde lei), al cărei scop este să reducă nivelul taxei pe energie electrică pentru întreprinderile mari consumatoare de energie, potrivit Executivului comunitar.

Taxa este menită să promoveze energia electrică din surse regenerabile. Schema urmăreşte să atenueze riscul ca, din cauza acestei taxe, întreprinderile mari consumatoare de energie să îşi mute activităţile în locuri din afara UE, cu politici mai puţin ambiţioase privind clima.

În 2011, România a introdus certificate verzi pentru promovarea energiei electrice din surse regenerabile, conform cărora producătorii eligibili de energie electrică din surse regenerabile primesc certificate verzi pentru fiecare megawatt-oră produs şi livrat în reţea. Furnizorii de energie electrică sunt obligaţi să achiziţioneze o cotă obligatorie de certificate verzi. În cele din urmă, costurile certificatelor verzi sunt transferate consumatorilor prin intermediul unei taxe.

Schema vizează reducerea nivelului taxei pentru întreprinderile mari consumatoare de energie, atenuând astfel riscul ca întreprinderile să îşi mute activităţile în locuri din afara UE, cu politici mai puţin ambiţioase privind clima. Schema se va desfăşura până la 31 decembrie 2031 şi are un buget estimat de 578 de milioane euro (2,9 miliarde lei).

Potrivit sursei citate, măsura va aduce beneficii întreprinderilor din sectoarele enumerate în anexa 1 la Orientările din 2022 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecţia mediului şi energie (OACME). Sectoarele respective se bazează într-o măsură considerabilă pe energie electrică şi sunt expuse în mod deosebit comerţului internaţional. Beneficiarii vor beneficia de o reducere a taxei cuprinsă între 75% şi 85%, în funcţie de expunerea lor la risc. Reducerea aplicabilă nu trebuie să ducă la o taxă mai mică de 0,5 euro/MWh.

Schema aprobată înlocuieşte o schemă anterioară aprobată de Comisie în octombrie 2014, care avea acelaşi obiectiv, şi o aliniază la normele OACME.

Comisia a evaluat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, în special în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea anumitor activităţi economice în anumite condiţii, şi în temeiul OACME, care permit statelor membre să acorde ajutoare sub forma reducerilor taxelor pe energie electrică pentru marii consumatori de energie.

Potrivit constatărilor Comisiei, schema facilitează dezvoltarea anumitor activităţi economice care se bazează într-o măsură considerabilă pe energie electrică şi sunt expuse în mod deosebit concurenţei internaţionale, iar efectele pozitive ale schemei compensează orice efecte negative posibile asupra concurenţei şi a schimburilor comerciale din UE. De asemenea, măsura este necesară şi adecvată pentru a contribui la realizarea obiectivelor Pactului verde european, este proporţională, deoarece cuantumurile ajutoarelor individuale nu depăşesc valoarea maximă a ajutorului permisă în temeiul OACME şi este limitată la sectoarele enumerate în OACME.

Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat schema notificată de România în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.