Categorie: Uncategorized

Numărul firmelor care și-au suspendat activitatea în perioada ianuarie-septembrie 2024 a ajuns la 13.481, în creștere cu 19,29% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Cele mai multe suspendări de activitate au fost raportate în București (1.619 firme, +20,64%), urmat de județele Cluj: 837 firme (+10,13%), Iași: 603 firme (+26,68%), Bihor: 588 firme (+34,55%), Brașov: 578 firme (+10,73%).

La polul opus, județele cu cele mai puține firme suspendate au fost Ialomița: 82 firme (+7,89%), Covasna: 96 firme (+20%), Gorj: 98 firme (+4,26%), Giurgiu și Teleorman: câte 107 firme (+52,86%, respectiv +1,9%).

Cea mai mare creștere procentuală s-a înregistrat în județul Dâmbovița, unde suspendările au crescut cu 77,72%, urmat de Tulcea (+58,11%) și Giurgiu (+52,86%).

În schimb, doar patru județe au raportat scăderi: Caraș-Severin: -5,69%, Călărași: -3,33%, Vaslui: -1,62%, Satu Mare: -0,51%.

În luna septembrie, au fost raportate 1.134 suspendări, cele mai multe în București (115), Constanța (112), Iași (57), Cluj (48) și Sibiu (45).

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Exporturile de carne tocată și salamuri crud-uscate din România către Marea Britanie și SUA sunt blocate din cauza pestei porcine africane (PPA), care încă evoluează pe teritoriul țării. România este clasificată drept „zonă roșie” din punct de vedere al restricțiilor, a declarat Dana Tănase, directorul executiv al Asociației Române a Cărnii (ARC), pentru Agerpres.

Deși exporturile intracomunitare sunt permise în baza utilizării materiei prime eligibile, Marea Britanie aplică reguli stricte independente de reglementările europene, având în vedere că nu mai face parte din UE. „România este considerată țară roșie, iar exporturile de produse precum mici congelați și salamuri crud-uscate sunt complet interzise”, a explicat Tănase.

Această situație a cauzat pierderi economice importante procesatorilor români, care au avut transporturi blocate, multe dintre acestea expirând în așteptarea soluționării situației. Comunitatea românească din Marea Britanie, una dintre cele mai mari din diaspora, este privată de produse tradiționale, precum mititeii și salamul de Sibiu.

Exporturile către SUA, reluate în februarie 2023 după un deceniu de eforturi, au fost din nou oprite în iunie. În acest caz, autoritățile americane impun reguli stricte privind originea și procesarea cărnii, inclusiv proveniența din unități certificate din țări libere de PPA, o cerință pe care România nu o poate îndeplini din cauza clasificării naționale.

„Deși îndeplinim toate condițiile, inclusiv maturarea produselor timp de 90 de zile, pesta porcină africană continuă să fie o piedică majoră”, a declarat Dana Tănase.

ANSVSA a inițiat discuții cu Comisia Europeană pentru a implementa o „zonare” a județelor fără focare active timp de un an, ceea ce ar putea deschide accesul la piețe internaționale pentru unitățile de procesare din zonele respective. Totuși, decizia finală depinde de Comisia Europeană.

ARC nu este optimistă cu privire la reluarea exporturilor către Marea Britanie sau SUA până la sfârșitul anului. „Totul depinde de eradicarea bolii, iar negocierile sunt în desfășurare, dar fără perspective imediate de soluționare”, a conchis Tănase.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Românii sunt chemați la urne astăzi, 24 noiembrie, pentru a-și alege viitorul președinte. Secțiile de votare din țară s-au deschis la ora 7.00 și se vor închide la ora 21.00, cu posibilitatea de prelungire dacă există persoane la coadă. În Diaspora, duminică este a treia zi de votare, procesul electoral în afara granițelor debutând vineri.

Conform Autorității Electorale Permanente (AEP), până la ora 12.00, prezența la vot, atât în România, cât și în diaspora, a fost de 16,47%. Peste trei milioane de români și-au exprimat deja opțiunea, numărul votanților depășind pragul de 3,8 milioane, inclusiv diaspora.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat că, de la deschiderea urnelor, au fost semnalate 16 posibile incidente electorale. Dintre acestea, 9 au fost confirmate, 4 sunt în curs de verificare, iar 3 nu s-au confirmat. Șase persoane au fost sancționate contravențional cu avertisment.

Un incident a fost înregistrat la Cluj-Napoca, unde vicepreședintele unei secții de votare a transportat urna mobilă fără a fi însoțit de polițiști. MAI a confirmat că situația este investigată, dar procesul electoral nu a fost afectat de incidente grave.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Investițiile totale pentru protecția mediului în România au atins 6,144 miliarde lei în 2023, în creștere față de 4,833 miliarde lei în 2022, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Acestea au reprezentat 0,4% din PIB, în timp ce cheltuielile curente interne pentru protecția mediului au însumat 0,8% din PIB.

Producătorii specializați au înregistrat cele mai mari cheltuieli pentru protecția mediului, însumând 9,031 miliarde lei (47,7% din total), urmați de producătorii nespecializați cu 6,313 miliarde lei și administrația publică cu 4,423 miliarde lei.

Cheltuielile curente interne s-au concentrat în principal pe gestionarea deșeurilor (75,4% din total), gestionarea apelor reziduale (9,4%); protecția solului și a apelor (5,8%).

În domeniul investițiilor, gestionarea apelor reziduale a dominat, reprezentând 48% din total în perioada 2013-2023. În 2023, investițiile pentru acest domeniu au fost de 1,6 miliarde lei (53,1% din investițiile pentru gestionarea apelor reziduale).

În rândul producătorilor nespecializați, sectorul „Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă caldă” a avut cele mai mari cheltuieli (3,395 miliarde lei), urmat de „Captarea, tratarea și distribuția apei” (2,773 miliarde lei).

Cheltuielile curente interne cele mai mari au fost înregistrate în Sud-Muntenia (23,5%), urmate de Vest (15,3%) și București-Ilfov (14,8%).

În perioada 2013-2023, producătorii specializați au dominat cheltuielile pentru protecția mediului, cu o medie de 41,1%, urmați de administrația publică (30,1%) și producătorii nespecializați (28,8%).

Investițiile pentru protecția mediului au inclus lucrări de construcții, achiziții de utilaje, mijloace de transport și servicii, toate orientate spre modernizarea și dezvoltarea mijloacelor fixe pentru protecția mediului. Cheltuielile curente au acoperit întreținerea și operarea acestor instalații, incluzând salariile personalului implicat.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Austria și-a ridicat obiecțiile față de admiterea completă a României și Bulgariei în spațiul Schengen, conform unei declarații comune semnate de Austria, România, Bulgaria și președinția ungară a Consiliului UE. Decizia urmează să fie oficializată până la finalul acestui an în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), însă controalele la frontierele terestre vor fi menținute temporar.

Deși decizia formală privind admiterea completă va fi adoptată până la sfârșitul anului, controalele la frontierele terestre dintre Ungaria și România, precum și dintre România și Bulgaria vor continua pentru o perioadă inițială de cel puțin șase luni. Această măsură vizează prevenirea eventualelor schimbări în tiparele migratorii.

Potrivit evaluării realizate în cadrul reuniunii JAI din octombrie 2024, România și Bulgaria au implementat măsurile stabilite în declarația comună semnată cu Austria în decembrie 2023. Rezultatele includ o reducere semnificativă a migrației ilegale:

• Intrările ilegale au scăzut cu 53% în România, 47% în Bulgaria și 67% în Austria.
• Cererile de azil au scăzut cu 75% în România, 40% în Bulgaria și 57,3% în Austria.

Sprijinul FRONTEX, precum și investițiile în echipamente de monitorizare și patrulare, au consolidat frontierele externe ale UE.

Un contingent multinațional de polițiști de frontieră, inclusiv 40 din România, va continua să sprijine Bulgaria în protejarea frontierei cu Turcia. De asemenea, cooperarea transfrontalieră și măsurile de returnare a migranților vor fi intensificate.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Aproximativ 19 milioane de români sunt așteptați la urne duminică, 24 noiembrie, pentru a-și alege viitorul președinte, al V-lea din perioada postdecembristă.

Secțiile de votare din țară s-au deschis la ora 7.00 și vor rămâne deschise până la ora 21.00, cu posibilitatea prelungirii în cazul în care alegătorii încă se află la coadă. În diaspora, este ultima dintre cele trei zile dedicate votului.

Rezumatul celor mai importante momente din primul tur al alegerilor prezidențiale 2024:

• 20:30: Potrivit datelor centralizate până la ora 20:00, județele cu cea mai mare prezență la vot sunt: Ilfov – 56,97%, Cluj – 52,30%, Olt – 52,03%, Giurgiu – 51,81%, Argeș – 51,12%Cea mai scăzută prezență la vot se înregistrează în județele:Vaslui – 32,66%, Satu Mare – 36,53%, Maramureș – 37,62%, Botoșani – 38,12%, Caraș-Severin – 38,44%
• 20:00: Până la ora 20:00, au votat 46,91% din românii din țară. În diaspora au votat 767.579. Prezența totală, țară plus diaspora, este de 51,5%
• 19:00: Până la această oră, au votat 44,94% din românii din țară. În diaspora, până la această oră, au votat 726.931 de persoane, peste nivelul din 2019, când prezența era de 615.889.
• 18:00: Până la această oră au votat 42,05% din românii cu drept de vot, sub nivelul de 42,19% înregistrat în urmă cu cinci ani. În diaspora, până la această oră, au votat 675.003 de persoane, peste nivelul din 2019, când prezența era de 585.100.
• 17:00: Au votat 38.04% din românii din țară. În total, au votat 6.849.991 de persoane.
• 16:00: Prezența în țară la alegerile prezidențiale, la ora 16, este de 33,6%, peste cea din 2019, când au votat 33,44% până la 16. Au votat peste 6 milioane de persoane în țară. În diaspora, au votat peste 556.000 de persoane.
• 15:20: Prezența în Diaspora la ora 15:00 a depășit nivelul din 2019, semnalând o revenire spectaculoasă după un început mai lent al votării.
• 15:00: Prezența la vot în România la ora 15:00 a fost de 29,21%, egalând procentul din 2019.
• 15:00: Până la ora 15,00, duminică, au votat la referendumul iniţiat de primarul general, Nicuşor Dan, în Capitală, 416.312 de cetăţeni, adică 23,29% din numărul celor înscrişi în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).
• 15:00: Au fost semnalate 80 de posibile incidente la vot, dintre care 43 confirmate, 16 în curs de verificare și 21 neconfirmate, conform Ministerului de Interne.
• 14:00: A fost semnalată o scădere a prezenței la vot față de 2019, înregistrându-se 19.91% prezență în România până la ora 13:00.
• 13:30: Cozi semnificative de tineri la secțiile de votare din București și Iași.
• 12:00: Prezența în țară era de 15,06%, ușor sub nivelul din 2019 (15,82%).
• 10:00: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Mircea Geoană, Elena Lasconi și alți candidați aflați pe buletinele de vot, au votat și au îndemnat cetățenii să iasă la vot. Președintele Klaus Iohannis a votat, dar nu a oferit declarații jurnaliștilor.
• 07:00: Secțiile de votare au deschis la ora 7:00, cu un început mai lent al prezenței, comparativ cu 2019.

Ordinea candidaților pe buletinul de vot este:

1. Elena-Valerica Lasconi (USR)
2. George-Nicolae Simion (AUR)
3. Ion-Marcel Ciolacu (PSD)
4. Nicolae-Ionel Ciucă (PNL)
5. Kelemen Hunor (UDMR)
6. Mircea-Dan Geoană (independent)
7. Ana Birchall (independent)
8. Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru (PADN)
9. Sebastian-Constantin Popescu (PNR)
10. Ludovic Orban (Forța Dreptei)
11. Călin Georgescu (independent)
12. Cristian Diaconescu (independent)
13. Cristian-Vasile Terheș (PNCR)
14. Silviu Predoiu (LAN)

În România, au fost organizate 18.968 de secții de votare. Pentru românii din străinătate, 950 de secții sunt deschise, cele mai multe fiind în Italia, Spania, Marea Britanie și Franța. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat că în registrul electoral sunt înscriși 19.002.912 cetățeni, dintre care peste 1,1 milioane de tineri votează pentru prima oară.

Alegătorii pot vota în localitatea de domiciliu sau reședință, pe liste permanente, la secția unde au fost arondați (repartizați/împărțiti pe zone pentru o mai bună administrare). În cazul în care nu sunt în localitatea de domicilium, ei pot vota în orice altă secție de votare, pe liste suplimentare.

Conform datelor din anii anteriori, participarea la turul al doilea este de obicei mai ridicată decât la primul tur, în special în diaspora. La alegerile din 2019, românii din străinătate au înregistrat cea mai mare prezență la urne din istorie: aproape 50% în turul doi.

Peste 104.000 de cetățeni români s-au prezentat la urne în diaspora până sâmbătă, la ora 15:00, în cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale, conform datelor oferite în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), citat de Agerpres.

De la deschiderea urnelor vineri și până sâmbătă după-amiază, 104.089 de români au votat direct, iar alți 4.227 și-au exprimat opțiunea prin corespondență, totalizând peste 108.000 de voturi.

Cele mai mari prezențe la urne s-au înregistrat în:

• Marea Britanie: 16.437 alegători
• Republica Moldova: 16.174 alegători
• Germania: 15.554 alegători
• Italia: 13.112 alegători
• Spania: 11.409 alegători

În alte state europene, numărul votanților a fost de:

• Franța – 5.045, Belgia – 4.774, Olanda – 4.044, Austria – 3.435.
• Alte prezențe notabile: Danemarca (1.719), Irlanda (1.434) și Elveția (1.336).

Procesul electoral în diaspora se desfășoară pe parcursul a trei zile, de vineri până duminică. Prezența de până acum indică un interes semnificativ din partea românilor din afara granițelor, deși mai mic comparativ cu primul tur al alegerilor prezidențiale din 2019, când au votat 675.348 de persoane în cele 838 de secții organizate.

Datele privind prezența la urne sunt actualizate constant pe site-ul oficial al AEP, www.roaep.ro.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Uniunea Europeană și China sunt aproape de a ajunge la o înțelegere pentru a evita o dispută comercială legată de taxele vamale suplimentare impuse vehiculelor electrice chinezești, a anunțat Bernd Lange, președintele Comitetului pentru Comerț al Parlamentului European.

Lange a declarat pentru postul german de televiziune n-tv că negocierile ar putea duce la un angajament din partea Chinei de a oferi vehicule electrice pe piața europeană la un preț minim. „Aceasta ar elimina denaturarea concurenței cauzată de subvențiile incorecte, care au stat la baza deciziei de introducere a taxelor vamale suplimentare,” a explicat Lange.

Reprezentanții Uniunii Europene nu au comentat încă situația.

În octombrie 2024, Comisia Europeană a anunțat impunerea unor taxe vamale suplimentare de până la 45,3% pe vehiculele electrice importate din China. Decizia a fost justificată de UE ca o măsură pentru a combate concurența neloială generată de subvențiile masive acordate de guvernul chinez producătorilor auto.

Beijingul a reacționat critic, susținând că măsurile europene ar afecta relațiile comerciale bilaterale, ar încetini tranziția Europei către energia verde și ar compromite eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) salută decizia autorităților chineze de a elimina, temporar, obligativitatea vizelor pentru cetățenii români care călătoresc în Republica Populară Chineză pentru afaceri, turism, vizite sau tranzit, transmite Agerpres. Măsura este valabilă în perioada 30 noiembrie 2024 – 31 decembrie 2025.

Cetățenii români titulari de pașapoarte simple vor putea intra pe teritoriul Chinei fără viză pentru o ședere de până la 30 de zile, dacă se încadrează în scopurile specificate. Cei care intenționează să călătorească pentru alte scopuri sau să depășească durata de 30 de zile vor avea nevoie, în continuare, de viză.

MAE consideră că această măsură va facilita mobilitatea cetățenilor români și va încuraja relațiile interumane și contactele bilaterale. Decizia autorităților chineze vine în contextul unor eforturi de consolidare a legăturilor dintre cele două țări.

România devine astfel una dintre țările alese de China pentru acest regim temporar de scutire de viză.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Bosch, cel mai mare furnizor mondial de piese auto, și-a anunțat vineri planul de a concedia până la 5.500 de angajați, semnalând provocările majore pe care le întâmpină industria auto germană, potrivit Reuters. Reducerile de personal vor afecta în principal divizia de servicii informatice și fabricile din Germania, pe fondul cererii slabe și al concurenței crescute din partea producătorilor chinezi.

Divizia de servicii informatice: Aproximativ 3.500 de angajați vor fi concediați până în 2027, jumătate dintre aceștia fiind în Germania. Scăderea cererii pentru sisteme de asistență de conducere inteligentă și soluții pentru conducere automată este principalul motiv.

Fabrica din Hildesheim: Vor fi disponibilizați 750 de angajați până în 2032.

Uzina din Schwaebisch Gmuend: Până la 1.300 de posturi vor fi eliminate între 2027 și 2030, în cadrul diviziei de mecanisme de direcție.

Consiliul angajaților Bosch și sindicatul IG Metall și-au exprimat opoziția vehementă față de aceste măsuri. Frank Sell, adjunctul șefului Consiliului angajaților, a declarat că „ne vom organiza rezistența la acele fabrici la toate nivelurile.”

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.