Categorie: Uncategorized

În perioada decembrie-sfârşitul lunii martie, Bulgaria se aşteaptă la aproape 3,1 milioane de turişti străini, comparativ cu 2,9 milioane în sezonul din 2023.

Potrivit lui Rumen Draganov, directorul Institutului pentru Analize şi Evaluări în Turism, şi consilier al ministrului interimar al Turismului, transmite agenția bulgară de presă BTA, citată de Agerpres.

Oficialul se aşteaptă la o creştere cu 5% a vizitelor turiştilor străini în Bulgaria în acest sezon de iarnă, comparativ cu anul precedent, şi o creştere de peste 20% comparativ cu cel din 2019, când industria a avut un sezon slab.

„În Bulgaria, sezonul turistic de iarnă va fi deschis pe 7 decembrie la staţiunea Pamporovo, şi apoi pe 14 decembrie la Bansko şi ale staţiuni”, a spus Draganov.

Din numărul total de vizite ale străinilor prognozate a fi înregistrate în această iarnă, aproape două milioane ar urma să fie în scop turistic, vizitatorii pentru turism de ski urmând să fie la aproximativ 300.000 iar vizitatorii pentru turism cultural se vor ridica la aproximativ 400.000.

Numărul total al călătoriilor făcute de bulgari în sezonul de iarnă este estimat la aproape 4,5 milioane, cele mai multe urmând să fie călătoriile la sfârşit de săptămână. În perioada cuprinsă între 20 decembrie şi 2 ianuarie, aproximativ 120.000 de bulgari sunt aşteptaţi să sărbătorească Crăciunul şi Anul Nou peste hotare, şi 720.000 în ţară.

Comparativ cu precedentul sezon de iarnă, creştere veniturilor din turism va fi de aproape 15%, susțin oficialii bulgari. Potrivit acestora, majoritatea vizitatorilor în această iarnă ar urma să vină din ţările vecine precum Turcia, Grecia şi România. În total, aproape 65% din turiştii aşteptaţi în această iarnă vor fi cetăţeni UE, şi 35% din ţările din afara UE.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Averea deținută de miliardarii lumii a crescut cu aproximativ 17% în ultimul an, pe măsură ce câștigurile semnificative ale super-bogaților din Statele Unite au compensat scăderile din China, potrivit băncii elvețiene UBS.

Raportul UBS Billionaire Ambitions pentru 2024 arată că numărul total al miliardarilor a crescut de la 2.544 la 2.682, iar valoarea averii lor de la 12.000 de miliarde de dolari la 14.000 de miliarde de dolari. În 2015, averea totală a miliardarilor era de 6.300 de miliarde de dolari.

Cei mai mulți dintre noii miliardari din acest an sunt autodidacți. Raportul UBS pentru 2023 arătase că miliardarii își acumulau mai multe averi prin moșteniri decât prin antreprenoriat.

În Statele Unite, numărul miliardarilor a crescut de la 751 la 835, fiind dominat de magnații din industrie și tehnologie, iar averea lor totală a crescut de la 4.600 de miliarde de dolari la 5.800 de miliarde de dolari.

În China continentală, numărul miliardarilor a scăzut de la 520 la 427, iar averea acestora de la 1.800 de miliarde de dolari la 1.400 de miliarde de dolari. În 2021 erau 626 de miliardari în China continentală, cu o avere combinată de peste 2.500 de miliarde de dolari, potrivit datelor UBS anterioare.

În Europa de Vest, Elveția a depășit Marea Britanie și a devenit a doua țară cu cel mai mare număr de miliardari, după Germania, cu o creștere de 10 miliardari, ajungând la 85.

Franța, cu 46 (+12), Germania, cu 117 (+8), Italia, cu 62 (+6) și Spania, cu 27 (+3), au câștigat miliardari în acest an, în timp ce numărul miliardarilor britanici a scăzut cu unul, ajungând la 82.

Averea combinată a miliardarilor din Franța este cea mai mare dintre europeni.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Primul neobank românesc, Salt Bank a primit recunoaștere internațională la Londra, în cadrul Banking Tech Awards 2024, câștigând premiul pentru Best Use of Tech in Retail Banking, o reușită care reflectă munca echipei și a partenerilor săi, GFT și Engine by Starling.

În mai puțin de un an, Salt Bank a creat o soluție bancară complet digitală, simplă și adaptată cerințelor clienților de azi.

Pe lângă premiul câștigat, Salt Bank a fost nominalizată și la alte două categorii importante – Best Bank & FinTech Partnership și Newcomer Banking & Finance Brand – confirmând că inovațiile sale încep să fie remarcate în sectorul bancar digital.

„Acest premiu este o onoare pentru noi și o validare importantă a tehnologiei care stă la baza Salt Bank. Este prima recunoaștere internațională majoră pe care o primim și un semn clar că soluțiile noastre sunt apreciate nu doar de clienți, ci și de experții din industrie. Distincția arată cât de valoroasă este tehnologia în jurul căreia am construit banca – o tehnologie care face posibilă o experiență financiară simplă, accesibilă și personalizată. Banking Tech Awards ne încurajează să continuăm să inovăm și să dezvoltăm produse care răspund nevoilor clienților noștri”, a declarat Gabriela Nistor, CEO Salt Bank.

Colaborarea cu partenerii GFT și Engine by Starling a fost esențială în construirea unei soluții cloud-native care optimizează fiecare aspect al operațiunilor bancare. Aceasta include securitatea tranzacțiilor, simplificarea proceselor interne și crearea unei experiențe pentru utilizator unice, oferind în același timp produse financiare moderne și personalizate.

De 25 de ani, Banking Tech Awards onorează liderii și inovatorii care modelează viitorul industriei financiare. Premiile subliniază contribuțiile remarcabile din sectorul bancar și rolul vital al tehnologiei în transformarea modului în care clienții interacționează cu serviciile financiare.

Premiul câștigat de Salt Bank pune România pe radarul inovației financiare internaționale, arătând că tehnologia și ideile curajoase pot transforma modul în care oamenii interacționează cu serviciile bancare.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Disponibilizările în masă au reapărut pe piaţa muncii din Bulgaria, aproape 10.000 de muncitori fiind afectaţi în ultimii doi ani, scrie Novinite.

Cândva asociat cu închiderea marilor industrii, procesul revine în atenţie odată cu retragerea unor investitori străini importanţi din ţară.

Bulgaria se apropie de o serioasă criză financiară, dată fiind retragerea investitorilor străini și înghețarea celei de-a doua plăți din PNRR de către Comisia Europeană. Mii de concedieri au fost și vor mai fi operate în țara vecină.

Solicitarea Bulgariei pentru a doua tranșă de finanțare în cadrul Planului de redresare și reziliență (RRP) a fost întâmpinată cu rezistență din partea Bruxelles-ului. Comisia Europeană a reținut eliberarea plății, care se ridică la 1,2 miliarde de leva (653 de milioane de euro), invocând eșecul țării de a îndeplini mai multe reforme cheie prezentate în plan. Deși Bulgaria și-a depus cererea pentru a doua plată la 7 octombrie 2023, evaluarea preliminară a Comisiei a arătat că, deși 53 din 62 de etape au fost finalizate, opt etape și un obiectiv rămân nesatisfăcute.

Implementarea nesatisfăcătoare a acestor reforme cruciale se concentrează în primul rând pe domenii precum energia, prevenirea corupției și achizițiile publice, care se numără printre provocările cheie identificate de Comisia Europeană în recomandările sale specifice pentru Bulgaria. Metodologia Comisiei permite suspendarea plăților în cazul în care etapele-cheie nu sunt îndeplinite, ceea ce ar putea duce la pierderea întregii tranșe în cazul în care problemele nu sunt rezolvate.

Guvernul bulgar și Comisia Europeană au opinii diferite cu privire la amploarea implementării. Autoritățile bulgare susțin că doar trei măsuri rămân neimplementate, așa cum se raportează în modulul public al sistemului de fonduri UE, UMIS. Cu toate acestea, evaluarea Comisiei rămâne fermă, subliniind provocările cu care se confruntă Bulgaria în îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul RRP. Instabilitatea politică continuă din Bulgaria, agravată de absența unui guvern regulat, este considerată un factor semnificativ în progresul întârziat.

Bulgariei îi fusese alocate inițial 5,69 miliarde de euro sub formă de granturi, în cadrul Planului de redresare și reziliență. Prima plată de 1,37 miliarde de euro a fost primită la sfârșitul anului 2022. Cu toate acestea, din cauza întârzierilor în implementarea reformelor necesare, Bulgaria riscă să piardă până la 4,3 miliarde de euro în plăți viitoare conform planului. În ciuda acestui eșec, Comisia Europeană și-a exprimat disponibilitatea de a oferi asistență pentru a ajuta Bulgaria să își îndeplinească angajamentele rămase și să utilizeze pe deplin resursele disponibile.

Retragerea investitorilor străini a dus la concedieri în masă

Concedieri în masă au reapărut pe piața muncii din Bulgaria, cu aproape 10.000 de angajați disponibilizați în ultimii doi ani. Odată asociat cu închiderea industriilor majore, acest proces a câștigat o atenție reînnoită pe măsură ce investitorii străini semnificativi se retrag din țară. În perioada ianuarie-octombrie a acestui an au fost depuse la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă 65 de sesizări de disponibilizări în masă care au implicat 4.921 de angajați. Aceasta depășește totalul de anul trecut de 4.903 de angajați din 58 de cereri.

Disponibilizările sunt larg răspândite, afectând diverse regiuni, inclusiv Sofia. Cea mai mare reducere raportată vine de la Leoni, un producător german de instalații de cabluri din Pleven. Compania a invocat lipsa forței de muncă, inflația și provocările competitive drept motive pentru închiderea fabricii sale, ceea ce a dus la pierderea a 1.191 de locuri de muncă. ContourGlobal Operations Bulgaria, care conduce centrala termică Maritsa-Iztok 3, a concediat 318 angajați la începutul acestui an din cauza închiderii centralei. Cu toate acestea, compania a anunțat recent planuri de reluare temporară a operațiunilor în această iarnă, reangajând 150 de lucrători pentru sezon.

Alte regiuni au înregistrat, de asemenea, concedieri semnificative. În Sliven, ATEC, un producător de instalații de cabluri pentru mașini, a raportat planuri de a elibera 266 de lucrători. În mod similar, sectoarele de outsourcing și IT din Sofia reduc personalul. WHG Services a anunțat concedieri a 201 de angajați, în timp ce VMware, o companie de tehnologie cloud, a redus 148 de posturi. Au fost raportate concedieri suplimentare de firme precum Concentrix și Pontica Solutions, care împreună au planificat concedieri pentru peste 250 de lucrători.

Tendința se extinde și la alte industrii și regiuni. Producătorul turc de îmbrăcăminte Dynatex din Burgas a anunțat 138 de disponibilizări , în timp ce Yazaki Bulgaria , o fabrică japoneză de instalații electrice auto din Yambol, a raportat 137 de reduceri de locuri de muncă. În Plovdiv, producătorul de biciclete Maxcom concediază 161 de lucrători, în timp ce M+S Hydraulic din Kazanlak a concediat 128 de angajați la începutul acestui an.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Exporturile României continuă să fie un motor al economiei, având ca principală destinație piața comună a Uniunii Europene (UE), conform unei analize Termene.ro, citată de Hotnews.

Cu un total de peste 93 de miliarde de euro exportați în 2023, 72,7% din aceste bunuri au fost direcționate către statele membre ale UE, consolidând relațiile comerciale ale României cu partenerii europeni. Industria auto joacă un rol esențial, reprezentând peste 40% din totalul exporturilor.

Marca Dacia, controlată de Renault, este un exemplu al competitivității produselor românești pe piața europeană. În 2023, Dacia a vândut 562.890 de vehicule în UE, ceea ce reprezintă 85,5% din totalul vânzărilor globale ale companiei. Raportul excelent preț/calitate al automobilelor Dacia asigură competitivitatea acestora, însă succesul depinde în mare măsură de apartenența României la piața unică europeană.

Conform experților, în lipsa normelor UE și în cazul aplicării unor taxe vamale, costurile pentru importatori ar crește semnificativ, reducând atractivitatea prețului. De exemplu, pentru un automobil de 20.000 de euro, importatorii ar plăti taxe vamale și TVA în avans, majorând costul cu peste 6.000 de euro.

Un eventual regim vamal între România și UE ar putea pune în pericol producția și vânzările Dacia, avertizează reprezentanții sindicatelor din Mioveni. „Fără piața UE, Dacia ar avea dificultăți să își mențină poziția competitivă și ar risca să reducă drastic producția”, au declarat aceștia.

Conform estimărilor, exporturile totale ale României ar putea depăși 100 de miliarde de euro în 2024, susținute de cererea din partea partenerilor europeni și de diversificarea produselor exportate.

În 2023, România a înregistrat un deficit comercial de 28,9 miliarde de euro, în scădere cu 15,1% față de anul precedent, datorită creșterii exporturilor și scăderii importurilor. Cu toate acestea, deficitul rămâne o problemă, în special în sectorul agroalimentar, unde România a importat produse de 12 miliarde de euro, având un deficit de 6,3 miliarde de euro.

Apartenența la Uniunea Europeană rămâne esențială pentru economia României, în special pentru industriile orientate spre export, cum este cea auto. Pe termen lung, extinderea relațiilor comerciale în cadrul UE și îmbunătățirea competitivității produselor autohtone ar putea contribui la reducerea deficitului comercial și la consolidarea poziției economiei românești pe scena internațională.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Compania Romgaz anunță acționarii că noul termen pentru punerea în funcțiune a centralei pe gaz de la Iernut este 2 iunie 2025, ceea ce înseamnă o prelungire cu 6 luni.

Raportul transmis Bursei de Valori București prevede: “Prelungirea duratei de execuție a lucrărilor conform Contractului de achiziție nr. 40928/03.04.2023, având ca obiect Finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune a obiectivului de investiții: Dezvoltarea CTE Iernut prin construcția unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinat cu turbine cu gaze, încheiat cu Duro Felguera S.A.

S.N.G.N. Romgaz S.A. informează acționarii și investitorii cu privire la faptul că durata de execuţie a lucrărilor care fac obiectul Contractului de achiziție nr. 40928/03.04.2023 se prelungeşte, cu respectarea prevederilor contractuale, cu 6 luni.

Astfel, noul termen pentru punerea în funcţiune a Centralei termoelectrice noi cu ciclu combinat cu turbine cu gaze este 2 iunie 2025. Antreprenorul va finaliza toate lucrările până la expirarea duratei de execuţie a acestora, inclusiv:

a) trecerea testelor la terminarea lucrărilor;

Data finalizării investiţiei, conform Programului Naţional de Investiţii (PNI), a fost prelungită prin HG nr.1489/2024 până la 30 iunie 2025.

Încheierea Contractului nr. 40928/03.04.2023, având ca obiect ”Finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune a obiectivului de investiții: Dezvoltarea CTE Iernut prin construcția unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinat cu turbine cu gaze” cu Duro Felguera S.A. a făcut obiectul raportului curent transmis către piața de capital în data de 5 aprilie 2023 – Cod IRIS: A9278 (Bursa de Valori București) și RNS Number: 5222V (Bursa de Valori Londra).”

Luna trecută, pe 21 noiembrie, ministrul Energiei, Sebastian Burdujam a anunțat că Executivul a aprobat prelungirea Planului Naţional de Investiţii, ultimul obiectiv rămas în finanţare fiind centrala pe gaz de la Iernut, care urma să fie gata la nivelul lunii mai.

„Am adoptat astăzi în Guvern prelungirea Planului Naţional de Investiţii. Din acest Plan Naţional de Investiţii, ultimul obiectiv rămas în finanţare este centrala pe gaz de la Iernut. Practic, Planul a fost prelungit până la finalul lunii iunie anul viitor. Centrala de la Iernut, pentru prima dată după foarte mulţi ani, am reuşit să o deblocăm. A revenit antreprenorul general din Spania în şantier. În decembrie încep primele teste la o turbină pe gaz. La nivelul lunii mai, conform graficului asumat de antreprenorul general Duro Felguera, Iernutul va fi gata şi epopeea acestei termocentrale se va finaliza cu succes pentru România şi vom avea la Iernut, în inima sistemului energetic naţional, 430 de megawaţi putere instalată, o investiţie vitală pentru România”, a spus ministrul.

În aprilie anul trecut, Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz a încheiat cu Duro Felguera contractul de achiziţie având ca obiect “Finalizarea lucrărilor şi punerea în funcţiune a obiectivului de investiţii: Dezvoltarea CTE Iernut prin construcţia unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinat cu turbine cu gaze”, valoarea contractului fiind de 344,9 milioane lei, fără TVA.

Anterior, în 2016, Romgaz semnase un contract cu firmele Duro Felguera şi Romelectro, pentru realizarea unei noi centrale pentru producerea energiei electrice în cadrul termocentralei Iernut. Centrala ar fi trebuit să fie dată în folosinţă la începutul anului 2020, potrivit planurilor iniţiale. La mijlocul lui 2021, Romgaz a anunţat pe bursă rezilierea contractului.

“Romgaz informează acţionarii şi investitorii asupra faptului că, începând cu data de 17 iunie 2021, Contractul de lucrări nr. 13384/2016, având ca obiect Dezvoltarea CTE Iernut, prin construcţia unei centrale termoelectrice de 430 MW, cu ciclu combinat cu turbine cu gaze, a încetat prin reziliere, motivat de nefinalizarea în termen, de către executant, a lucrărilor de construcţii şi punere în funcţiune a obiectivului de investiţii. Rezilierea contractului de lucrări nr. 13384/2016, începând cu data de 17 iunie 2021, a intervenit ca urmare a împlinirii termenului de suspendare a notificării de reziliere, fără ca părţile să fi ajuns la agreerea unei soluţii care să asigure finalizarea şi punerea în funcţiune a obiectivului de investiţii, în termen cât mai scurt posibil”, arată raportul Romgaz transmis Bursei de Valori Bucureşti.

CCGT Iernut beneficiază de o poziţionare strategică, fiind amplasată în centrul sistemului energetic naţional. Prin acest proiect se are în vedere acoperirea consumului naţional de electricitate prin acţionarea pe pieţele de energie electrică angro şi de echilibrare, asigurarea de servicii tehnologice pentru sistemul energetic naţional, eliminarea posibilelor blocaje în reţeaua din nord-vestul României. Capacitatea brută de energie electrică a centralei va fi de 430 MW. Centrala cuprinde patru turbine cu gaz, plus patru cazane recuperatoare pentru producere abur cu trei nivele de presiune şi două turbine cu abur.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

România se află într-un punct critic, din punct de vedere economic, cu cele mai mari niveluri de deficite gemene din istoria recentă, iar situaţia economiei ţării ar trebui să fie prioritatea autorităţilor în perioada următoare, consideră Consiliul Investitorilor Străini (FIC).

Consiliul Investitorilor Străini: „Din punct de vedere economic, România se află într-un punct critic înregistrând cele mai mari niveluri de deficite gemene din istoria recentă, cu excepţia vremurilor de criză. Situaţia economică a ţării trebuie să fie prioritatea autorităţilor în perioada următoare. Organizaţia consideră că este nevoie de măsuri echilibrate pentru a asigura o redresare economică sustenabilă, care să se reflecte în bunăstarea societăţii. În următorii ani va fi şi mai multă nevoie ca mediul privat să continue să investească pentru a menţine ritmul de creştere al economiei româneşti din anii precedenţi, mai ales că investiţiile sectorului public vor fi restrânse ca urmare a necesităţii de a reduce deficitul bugetar”, conform Agerpres.

FIC subliniază că pentru alegerea destinaţiei investiţionale, dar şi pentru continuarea investiţiilor prezente în ţară, companiile au nevoie de un angajament ferm, pe termen lung, din partea autorităţilor în asigurarea unui climat stabil şi predictibil.

De asemenea, FIC susţine că apartenenţa la NATO, UE, aderarea la spaţiul Schengen şi la OECD rămân elemente cheie în relaţia României cu investitorii.

Potrivit celei mai recente analize a Consiliului Investitorilor Străini asupra taxelor şi impozitelor plătite de companiile membre FIC şi angajaţii lor în România, în 2023, investiţiile companiilor FIC au fost de 17 miliarde de lei, reprezentând 43% din cheltuielile de capital public conform execuţiei bugetului consolidat pentru 2023.

Angajaţii din companiile FIC analizate au câştigat un salariu mediu net de 8.655 lei pe lună, cu 89% mai mult decât salariul mediu net din economie de 4.584 lei, susţine Consiliul.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Depogaz, compania din cadrul grupului Romgaz, care deține majoritatea depozitelor de înmagazinare subterană a gazelor din România a atribuit contractul de creștere a capacității zilnice de extracție din depozitul Bilciurești.

Foraj Sonde Videle, principalul furnizor de servicii pentru industria energetică din România, a semnat contractul de atribuire a proiectului „PCI 6.20.7 Lucrări de cresterea capacității zilnice de extracție gaze naturale în depozitul Bilciurești” Lot 2 cu S.N.G.N. Romgaz SA – Filiala de Înmagazinare Gaze Naturale Depogaz  Ploiești  SRL,  liderul  de  piațâ  din  România  în  acest  domeniu,  cu  o  valoare  de 249.772.588,56 lei”, potrivit informațiilor transmise Bursei de Valori.

Proiectul este cofinanțat din fonduri europene și vizează creșterea capacitățtii de extracție de la Bilciurești (jud. Dambovița) până la un debit de 20 mil. mc/zi. Proiectul face parte din Coridorul prioritar 6 Interconexiunile de gaz pe coridorul nord-sud din Europa Centrală și de Est (NSI East Gas).

”Proiectul de la Bilciurești este unul de anvergură și de o importanță deosebită atât pe plan național, cât și la nivel european. Prin intermediul acestui proiect și datorită colaborării pe termen lung cu Depogaz, liderul de piață în domeniul inmagazinării gazelor naturale, ne consolidăm poziția pe piață. Lucrările vor începe în anul 2025 și vor avea o durată de 32 luni . Creșterea capacității de extracție a gazelor naturale din acest depozit va asigura securitatea alimentării cu gaze a României și va contribui și la dezvoltarea locală și regională prin crearea de noi locuri de muncă, atât în perioada construcției, cât și în perioada operării”, a spus Adrian Crețoiu, Președintele Consiliului de Administrație al Foraj Sonde Videle.

FSV, unul dintre liderii si principalul furnizor de servicii pentru industria energiei, a fost fondată în 1983 și are ca principal domeniu de activitate forajele pe uscat, în  domenii  precum  exploatările  de  țiței  și  gaze  naturale,  sonde  geotermale,  foraje  de suprafață,  linii  electrice  sau  alimentare  cu  apă.  De-a lungul celor peste patru decenii de existență, în cadrul proiectelor derulate au fost forați peste 3 milioane de metri de pământ.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Tratatul de “Parteneriat Strategic Cuprinzător”, convenit de liderii Coreei de Nord și ai Rusiei în luna iunie, a intrat în vigoare miercuri odată cu schimbul “instrumentelor de ratificare” la Moscova, potrivit agenției de știri nord-coreene, KCNA.

Tratatul a fost semnat în timpul vizitei președintelui rus Vladimir Putin la Phenian, în iunie, în cadrul unui summit cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, și include un pact de apărare reciprocă pentru asistență militară imediată în cazul unei agresiuni armate împotriva uneia dintre părți.

Acesta “va servi drept o forță motrice puternică, accelerând stabilirea unei ordini mondiale independente și juste, multipolarizate, fără dominație, subjugare și hegemonie,” citează KCNA.

Vizita lui Putin și acordul privind extinderea cooperării militare între cele două țări au avut loc pe fondul implicării tot mai mari a Phenianului în conflictul din Ucraina, potrivit media internațională.

Niciuna dintre cele două țări nu a recunoscut desfășurarea trupelor sau transporturile de containere de muniție din Coreea de Nord, precum și obuziere mobile și lansatoare de rachete despre care a vorbit media internațională.

Ministerul Finanţelor a atras, vineri, 75 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitaţia de joi, când a împrumutat 500 milioane de lei printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark cu o maturitate reziduală la 116 luni, la un randament mediu de 7,48% pe an.

Valoarea nominală a emisiunii suplimentare a fost de 75 de milioane de lei, iar băncile au transmis oferte în valoare de 365 milioane de lei.

Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna decembrie 2024, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 600 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni, notează Agerpres.

Suma totală, de 5,6 miliarde de lei, este cu 895 milioane de lei mai mică faţă de cea care a fost programată în noiembrie 2024, de 6,495 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.