Categorie: Uncategorized

SAS, lider global în business analytics, a semnat Pactul AI al Comisiei Europene, alăturându-se celor peste 130 de companii care accelerează adoptarea principiilor Actului AI al Uniunii Europene în cadrul organizațiilor lor.

Angajamentul încurajează companiile să promoveze guvernanța inteligenței artificiale, să identifice sistemele AI cu risc ridicat și să promoveze alfabetizarea în domeniul AI, care sunt toate cerințele Legii.

Potrivit unui comunicat, ”aceste eforturi se aliniază cu angajamentul SAS față de inovarea responsabilă și sunt deja în desfășurare”.

„Fiind o companie care activează de aproape 50 de ani în domeniul datelor și al inteligenței artificiale, SAS s-a luptat cu implicațiile etice ale multor tehnologii puternice. Experiența, cultura și tehnologia noastră ne-au permis să începem rapid să ne îndreptăm către conformitatea cu reglementările AI. Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu organizațiile care împărtășesc acest angajament”, a afirmat Reggie Townsend, Vicepreședinte, Data Ethics, SAS.

Semnatarii Pactului AI vor oferi actualizări cu privire la progresele făcute și își pot testa și împărtăși soluțiile cu comunitatea mai largă pentru a îmbunătăți accesul la cele mai bune practici și a construi încrederea în sistemele AI. Acest efort de colaborare reflectă abordarea SAS față de inteligența artificială.

În SUA, SAS colaborează cu alte organizații implicate, inclusiv Consorțiul pentru Siguranță AI din SUA al Institutului Național de Standarde și Tehnologie, EqualAI, Business Roundtable și alte grupuri. În plus, SAS s-a alăturat Consorțiului Commonwealth AI, care include firme de tehnologie globale, instituții de cercetare, organizații nonprofit și cel puțin șase țări membre ale Commonwealth-ului care au făcut un pas înainte pentru a susține inovarea AI și alfabetizarea AI.

Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au crescut în luna octombrie 2024 cu 1,2% faţă de luna anterioară, până la nivelul de 601,965 miliarde lei, iar faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior s-au majorat cu 9,8%, conform datelor publicate marţi de Banca Naţională a României.

Depozitele în lei ale rezidenţilor, cu o pondere de 70,7% în totalul depozitelor clienţilor neguvernamentali, au crescut cu 1,1% faţă de luna septembrie 2024, până la 425,783 miliarde lei. Comparativ cu luna octombrie 2023, acestea s-au majorat cu 13,1% (8% în termeni reali), notează Agerpres.

Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 1,4% faţă de luna anterioară, până la 243,193 miliarde lei, şi cu 17,8% (12,6% în termeni reali) faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

Depozitele în lei ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au majorat cu 0,7% (până la 182,590 miliarde lei) faţă de luna precedentă, iar faţă de luna octombrie 2023, au înregistrat o creştere de 7,3% (2,5% în termeni reali).

Depozitele în valută ale rezidenţilor, exprimate în lei, reprezentând 29,3% în volumul total al depozitelor clienţilor neguvernamentali, au crescut cu 1,3% faţă de luna septembrie 2024, ajungând până la nivelul de 176,182 miliarde lei (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu luna octombrie 2023, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 2,6% (2,4%, în cazul exprimării indicatorului în euro).

Depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, au crescut cu 0,5% faţă de luna septembrie 2024, până la 120,205 miliarde lei (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2023, creşterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 0,8% (0,6%, în cazul exprimării indicatorului în euro).

Guvernul brazilian a înăsprit controlul cheltuielilor la finalul săptămânii trecute, înghețând bugete planificate de 19,3 miliarde de reali (3,33 miliarde de dolari) pentru a respecta regulile fiscale din acest an, potrivit Reuters.

De asemenea, guvernul a revizuit estimarea deficitului primar pentru 2024 la 28,7 miliarde de reali, ușor mai mare față de proiecția anterioară de 28,3 miliarde de reali. Noua prognoză se încadrează în ținta fiscală de deficit zero pentru anul viitor, permițând o marjă de toleranță de 0,25 puncte procentuale din PIB în ambele direcții, ceea ce permite un deficit de până la 28,8 miliarde de reali.

Creșterea de 6 miliarde de reali în înghețarea cheltuielilor a fost determinată de prognoze mai mari de cheltuieli obligatorii pentru acest an, care ar fi depășit un plafon legal stabilit pentru această parte a bugetului.

Noul cadru fiscal, aprobat anul trecut de președintele Luiz Inácio Lula da Silva, combină o țintă pentru rezultatul bugetar primar cu un plafon general al cheltuielilor, limitând creșterea acestora din urmă la 2,5% peste inflație în acest an. În practică, aceasta înseamnă că atunci când proiecțiile pentru cheltuielile obligatorii cresc, guvernul trebuie să înghețe alte cheltuieli pentru a rămâne în limita plafonului.

Creșterea estimărilor de cheltuieli a fost determinată în principal de beneficii sociale mai mari, potrivit raportului recent.

Confom unui studiu publicat marți, piaţa muncii din Germania se va baza puternic pe imigranţi pe termen lung, în condiţiile în care va avea nevoie de aproximativ 288.000 de muncitori internaţionali în fiecare an, până în 2040.

Realizat la comanda Bertelsmann Foundation, studiul relevă că actualul nivel al migraţiei forţei de muncă este semnificativ sub ceea ce ar fi nevoie, notează DPA.

Susanne Schultz, expert în migraţie la Bertelsmann Foundation, a declarat pentru DPA că trebuie înlăturate barierele iar condiţiile pentru imigranţi trebuie îmbunătăţite pentru a acoperi cererea în creştere, potrivit Agerpres.

Un al doilea model de prognoză, ce se bazează pe un scenariu mai puţin favorabil, sugerează că Germania va avea nevoie de 368.000 de muncitori imigranţi în fiecare an până în 2040. Conform acestui scenariu, începând din 2041 şi până în 2060, cererea ar urma să scadă uşor până la aproximativ 270.000 de muncitori imigranţi în fiecare an, graţie efectelor pozitive generate de imigraţia anterioară.

Potrivit autorilor studiului, fără imigraţia suplimentară, forţa de muncă a Germaniei este prognozată să scadă de la 46,4 milioane până la 41,9 milioane în 2040, ceea ce ar însemna un declin de aproape 10% din cauza schimbărilor demografice.

Impactul acestui declin ar putea varia la nivel regional. Studiul arată că landul Renania de Nord – Westfalia, cel mai populat din Germania, ar urma să înregistreze o reducere cu 10% a forţei sale de muncă, ceea ce ar urma să fie un impact moderat.

În schimb, landuri precum Turingia, Saxonia-Anhalt şi Saarland ar urma să fie lovite mai puternic. Chiar şi regiuni cu o economie solidă precum Bavaria, Baden-Württemberg şi Hesse ar urma să se confrunte cu un deficit important de lucrători, fără intrări de muncitori internaţionali.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Pentru mine, bunicii sunt cei mai mari investitori în bunătate, răbdare, dăruire… Ei sunt și o sursă de sfaturi înțelepte, întărind astfel rădăcinile noastre culturale și emoționale. Și tot ei ne modelează prezentul și viitorul. de Sebastian Gheorghiță

Despre copilăria mea…

…ocrotită de ei, de bunici, am multe amintiri neprețuite de povestit. De la bunică la străbunică, bunic și străbunic, am primit căldură, liniște, confort și împăcare. Și, un lucru, niciodată nu mi-a lipsit dragostea lor. Făceau minuni pentru a mă bucura pe mine, Nepotul.

Nu am nevoie de fotografii, ca să-mi amintesc casa lor, bibelourile din vitrină, fotografiile vechi alb-negru și tablourile, biscuiții sau plăcinta abia scoasă din cuptor, îmbrățisările, zâmbetul de pe chipurile lor. Dar nici gândirea înțeleaptă a bunicului, sfaturile și judecata lui corectă.

Chipul străbunicii mele…

…este portretul unei femei care toată viața a avut grijă de nepoți, care zi de zi s-a rugat pentru ei și le-a oferit tot ce putea. Toate calitățile ei, în aceeași fizionomie, care mi-a făcut copilăria un adevărat Rai. O femeie care nu se plângea de durerile bătrâneții, de neajunsurile din viața ei, care îți transmitea o stare de bine.  Îmi amintesc în peisajul rural și neschimbat, satul ei natal de lângă Constanța, cum mă primea în casa decorată ca pe vremuri, cu fotografii rare, cu haine frumos împăturite, mobilă de lemn, mirosul specific de „acasă”.

Sfatul meu…

…de nepot și strănepot: Dragi părinți și nepoți, petreceți din plin timp cu bunicii din familie. Iubiți-i și lăsați-vă copiii să petreacă clipe magice împreună cu ei, ori de câte ori vor avea ocazia. Este important ca de fiecare dată când se reunesc să aibă tot timpul din lume pentru a fi fericiți cu toții.

Sebastian  Gheorghiță, contributor  Forbes Kids

Oficialii organizaţiilor reprezentative din sectorul agricol american spun că această măsură ar paraliza un lanţ al aprovizionării cu alimente care este puternic dependent de lucrătorii imigranţii care au intrat ilegal în SUA.

Aproape jumătate dintre cei două milioane de lucrători din fermele americane nu au statut legal, potrivit estimărilor Departamentelor Muncii şi Agriculturii, la fel ca şi mulţi angajaţi la fabricile de procesare a laptelui şi cărnii.

În acest context, Trump a promis că va deporta milioane de imigranţi care au intrat ilegal în SUA, o sarcină complicată din punct de vedere logistic şi care potrivit criticilor ar putea dezbina familii şi perturba firme din SUA, notează Reuters.

Deportarea în masă a lucrătorilor din ferme ar perturba aprovizionarea cu alimente şi ar duce la creşteri de preţuri, spune David Ortega, profesor la Universitatea de stat din Michigan. „Ei ocupă poziţii vitale pe care mulţi americani fie nu vor, fie nu sunt în măsură să le asigure”, susţine Ortega.

Potrivit și Agerpres, Dave Puglia, preşedinte şi director general la Western Growers, care îi reprezintă pe cultivatorii de fructe şi legume, spune că organizaţia sprijină această abordare şi este îngrijorată cu privire la impactul asupra sectorului agricol dacă planul de deportări s-ar concentra pe lucrătorii din ferme.

Agricultura şi sectoarele conexe au contribuit cu 1.500 miliarde de dolari, sau 5,6%, la PIB-ul SUA în 2023, potrivit Departamentului Agriculturii.

Republicanul John Duarte, membru în Camera Reprezentanţilor şi fermier în California, spune că fermele din centrul Californiei sunt dependente de imigranţii ilegali în SUA şi a avertizat că micile localităţi vor intra în colaps dacă lucrătorii ar fi deportaţi. Duarte a spus că Administraţia Trump ar trebui să promită că muncitorii imigranţi, care sunt în SUA de cel puţin cinci ani şi care nu au comis infracţiuni, nu vor fi vizaţi de deportare şi vor fi căutate modalităţi prin care să obţină statut legal.

„Aş vrea să aud în mod clar că aceste familii nu vor fi vizate”, a spus Duarte.

Fermierii americani au opţiunea legală pentru a face angajări pe baza programului de vize de tip H-2A, ce permite angajatorilor să aducă în ţară un număr nelimitat de muncitori sezonieri. De-a lungul timpului programul a crescut astfel că în luna decembrie 2023 erau 378.000 de locuri de muncă ocupate de muncitori care beneficiază de o viză de tip H-2A, de trei ori mai mult decât în 2014.

Însă chiar şi aşa, este vorba de o cifră echivalentă cu doar 20% din numărul total de lucrători din sectorul agricol din SUA. Mulţi fermieri americani spun că nu îşi permit să respecte cerinţele referitoare la salarii şi spaţii de locuit prevăzute în programul H-2A. Alţii au nevoie de lucrători pe tot parcursul anului, astfel că programul de vize sezoniere nu îi ajută.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Începutul școlii înseamnă emoții și provocări, atât pentru copii, cât și pentru părinți. Fie că sunt începători sau „cu vechime”, toți elevii înfruntă obstacole pe parcursul acestui drum. Cum pot părinții să susțină adaptarea copiilor la școală, să calmeze reacțiile emoționale și să creeze un mediu favorabil învățării, aceasta este întrebarea la care căutăm acum răspuns.

1. Adaptarea, prima problemă

Intrarea în clasa 0 sau clasa I aduce cu sine o schimbare semnificativă în viața oricărui copil. De la un mediu mai relaxat, unde joaca era în centrul atenției, ei trec acum într-un cadru structurat, cu reguli și așteptări clare. Această tranziție poate fi dificilă pentru unii copii, mai ales dacă acasă nu au fost obișnuiți cu limite și reguli stricte.

2.    Reguli și limite

3. Cheia succesului: socializarea

Un alt aspect important al primelor clase de școală este socializarea. Pentru mulți copii, școala este primul loc unde își fac prieteni în afara cercului familial. În primul an de școală, este posibil ca aceștia să fie mai interesați în a-și face prieteni decât de învățătură, iar acest lucru este perfect normal.

4. Cum susținem integrarea socială?

Părinții pot sprijini integrarea socială a copiilor lor prin încurajarea interacțiunilor cu colegii și prin facilitarea întâlnirilor de joacă în afara școlii. Invitarea colegilor acasă sau organizarea unor activități în parc pot contribui la întărirea legăturilor dintre copii și la dezvoltarea abilităților sociale. Este, de asemenea, important ca părinții să vorbească deschis cu copiii despre relațiile lor de prietenie și să-i încurajeze să fie empatici și respectuoși față de ceilalți.

5. Atitudine pozitivă  față de învățare

Un concept esențial pentru dezvoltarea copiilor în primii ani de școală este „growth mindset“ sau mentalitatea de creștere. Acest concept presupune că abilitățile și inteligența nu sunt fixe, ci pot fi dezvoltate prin efort, perseverență și învățare din greșeli. Părinții pot juca un rol crucial în cultivarea acestui mindset, încurajându-și copiii să se concentreze pe progresul lor personal, mai degrabă, decât pe comparațiile cu colegii.

6. Dezvoltarea mentalității „de creștere”

Părinții pot încuraja „growth mindset” prin recunoașterea și lauda progresului individual al copilului. Este important să subliniem efortul și determinarea, mai degrabă decât să ne concentrăm doar pe rezultate sau pe comparația cu performanțele altora. De exemplu, în loc de „Uite ce bine a făcut colegul tău”, putem spune „Am văzut cât de mult ai muncit și cât de mult ai progresat”.

Aprecierea efortului școlar ajută copilul să-și dezvolte încrederea în sine și motivația. În acest fel, insuccesele devin mai ușor de gestionat, fiind percepute ca parte integrantă a procesului de învățare, nu ca un indicator al valorii personale.

7. Reacțiile la succes și la insucces

Succesul și insuccesul la școală sunt inevitabile, iar modul în care copiii reacționează la aceste experiențe poate fi puternic influențat de atitudinea părinților. Cum pot părinții să sprijine dezvoltarea unei atitudini sănătoase față de insucces? Iată o întrebare dificilă. Părinții joacă un rol crucial în modul în care copiii percep și gestionează insuccesul. O atitudine empatică și constructivă față de eșec poate ajuta copilul să vadă insuccesul nu ca pe o problemă, ci ca pe o oportunitate de învățare. De exemplu, dacă un copil nu obține nota dorită, este important să-l încurajăm să reflecteze asupra a ceea ce a învățat din acea experiență și să-i oferim sprijin pentru a se pregăti mai bine. Mesajul esențial pe care trebuie să-l transmită părinții este că fiecare încercare, reușită sau nu, contribuie la dezvoltarea abilităților și cunoștințelor.

8. Un mediu propice  învățării acasă

Deși părinții nu pot controla întotdeauna mediul școlar, ei pot influența semnificativ modul în care copilul se raportează la școală prin crearea unui mediu favorabil învățării acasă. Rutinele, regulile clare și un spațiu de studiu bine organizat pot contribui la dezvoltarea u. Stabilirea rutinei  și a limitelor

9. Rutinele clare ajută copiii să își folosească mai bine timpul, dar le oferă și un sentiment de stabilitate. De exemplu, o rutină de seară care include pregătirea ghiozdanului pentru a doua zi și un moment de relaxare înainte de culcare le poate oferi copiilor un început de zi mai plăcut.

Limitele sunt și ele esențiale. Fie că vorbim despre timpul petrecut în fața ecranului sau despre respectarea regulilor de comportament, acestea ajută la formarea unei discipline personale care va fi de mare ajutor în viața școlară și nu numai. 

10. Apreciere și susținere emoțională

Copiii au nevoie să știe că eforturile lor sunt recunoscute și apreciate. Lauda pentru eforturi și reușite trebuie să fie echilibrată cu feedback constructiv atunci când este nevoie de îmbunătățiri. Este important ca părinții să încurajeze o atitudine pozitivă față de învățare, chiar și atunci când copilul întâmpină dificultăți.

Acceptarea faptului că, în primul an de școală, copiii vor fi mai atrași de partea socială decât de studiu îi ajută pe părinți să gestioneze mai bine așteptările, să sprijine o tranziție mai lină către învățare. Această etapă de construire a relațiilor sociale este fundamentală pentru dezvoltarea pe termen lung a copiilor.

Ruxandra Manea, specialist în educație și fondator Grădinița Educarium

Dezvoltatorul imobiliar NEPI Rockcastle, cel mai mare proprietar de centre comerciale din țară și din Europa Centrală și de Est, a achiziționat proiectul unui parc fotovoltaic de 50 MW situat în zona Chișineu-Criș din județul Arad. 

Proiectul a fost în portofoliul companiei Monsson din 2022, este autorizat complet, iar NEPI Rockcastle a planificat să înceapă construcția în luna ianuarie a anului 2025. Proiectul include și o unitate de stocare a energiei, menită să eficientizeze funcționarea parcului fotovoltaic și să contribuie la echilibrarea sistemului energetic național.

„Programul nostru de energie verde avansează în trei etape majore. Prima fază, finalizată în prima jumătate a anului 2024, a presupus instalarea de panouri fotovoltaice pe 27 de locații din România, cu o capacitate totală de 38 MW, generând venituri de 7,3 milioane de euro în primele nouă luni ale anului. În cea de-a doua fază, vom instala panouri fotovoltaice și pe proprietățile pe care le deținem în afara României. Conceptul de design a fost finalizat pentru 24 de locații deja identificate și aflate în fază de autorizare sau construcție. În cadrul celei de-a treia etape, am asigurat o locație pentru un proiect de 50 MW în vestul țării în parteneriat cu Monsson, care va începe în perioada imediat următoare. Mai mult, deja analizăm o a doua locație cu un potențial de peste 100 MW, pentru care am alocat aproape 100 de milioane de euro,” spune Andrei Radu, Group Development Director, NEPI Rockcastle.

Prezentă de peste 17 ani în piața de energie regenerabilă din România, compania Monsson are un portofoliu de peste 5 GW de proiecte eoliene și fotovoltaice. 

NEPI Rockcastle, cel mai mare proprietar, operator și dezvoltator de centre comerciale din Europa Centrală și de Est, are un portofoliu în valoare de 7,4 miliarde de euro, situat în opt țări din ECE și include 56 de proprietăți comerciale. 

Compania este în proces de obținere a autorizației de construire pentru un mall de 60.500 mp în Plovdiv și totodată va demara construirea unui nou centru comercial și a unor unități rezidențiale la Galați.

Data estimată pentru obținerea autorizației de construire este în T3 2025, iar data anticipată de deschidere este în T4 2026.

NEPI Rockcastle nu este singurul dezvoltator imobiliar care se extinde în zona proiectelor de energie regenerabilă. Portland Trust, dezvoltator de clădiri office din București, a făcut acest pas încă din 2018, iar în 2021, prin divizia sa Portland Trust Renewables 1 SRL a vândut un parc cu o capacitate de producție de peste 153 MW din Rătești, județul Argeș, către companiile israeliene Econergy și Nofar Energy. Doi ani mai târziu, în 2023, Portland Trust vindea tot către Nofar, un proiect și mai mare de parc fotovoltaic, de 255 MW, în localitatea Corbii Mari din Dâmbivița.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Consumatorii se pot pierde uşor în labirintul informaţiilor de pe etichetele alimentelor, care ar trebui să ajute oamenii să ia decizii în cunoştinţă de cauză atunci când cumpără mâncare, arată un raport publicat luni de Curtea de Conturi Europeană (ECA).

Realitatea ne arată însă că, în UE, consumatorii sunt bombardaţi cu tot mai multe menţiuni, logouri, sloganuri, etichete şi nutri-scoruri care pot fi nu numai confuze, ci şi înşelătoare, avertizează auditorii UE, notează Agerpres.

Pe etichete se găsesc informaţii despre conţinutul şi proprietăţile alimentelor. Ele sunt deseori utilizate şi pentru a face produsele mai atractive, subliniind presupuse beneficii ale acestora (“sănătos”, “bio”, “fără gluten”). Normele UE garantează că pe etichete sunt înscrise informaţii de bază pentru consumatori. Un bun început. Auditorii au constatat însă o serie de lacune îngrijorătoare în legislaţie, precum şi probleme legate de controale şi de sancţiuni.

„În loc să facă lumină, etichetele produselor alimentare creează prea des confuzie; există sute de scheme, de logouri şi de menţiuni diferite pe care oamenii trebuie să le descifreze. Întreprinderile se pot dovedi foarte creative în ceea ce priveşte conţinutul etichetelor, iar normele UE nu evoluează atât de repede ca piaţa. 450 de milioane de consumatori europeni pot cădea astfel pradă unor mesaje care sunt, în mod deliberat sau nu, înşelătoare”, a declarat doamna Keit Pentus-Rosimannus, membra Curţii de Conturi Europene responsabilă de acest audit.

Din cauza legislaţiei precare a UE, consumatorii pot fi uşor păcăliţi. Să luăm câteva exemple. Normele UE permit utilizarea de menţiuni nutriţionale şi de sănătate chiar şi pentru produse cu un conţinut ridicat de grăsimi, de zahăr şi/sau de sare. Ce înseamnă asta? Că produse care conţin zahăr, cum ar fi, de exemplu, batoanele energetice, pot fi promovate drept “bogate în proteine”. În mod similar, consumatorii văd din ce în ce mai des pe etichete menţiuni de sănătate nereglementate referitoare la substanţe din plante sau “substanţe vegetale” (cum ar fi “asigură un plus de energie” sau “îmbunătăţeşte performanţa fizică”), chiar şi atunci când nu există dovezi ştiinţifice pentru astfel de afirmaţii.

“Unii consumatori se pot simţi chiar lezaţi. Unele întreprinderi din sectorul alimentar dau dovadă de o prudenţă excesivă în semnalarea alergenilor şi recurg la formulări vagi precum “poate conţine”. Acest lucru limitează opţiunile persoanelor cu alergii alimentare. Vegetarienii şi veganii au cel mai mult de suferit: cum nu există o definiţie la nivelul UE a produselor vegetariene şi vegane, nu există nici norme pentru etichetele acestor produse”, conform raportului.

Etichetarea nutriţională pe partea frontală a ambalajului, cum ar fi Nutri-Score, NutrInform Battery şi Keyhole nu sunt armonizate la nivelul UE, iar în rândul părţilor interesate europene nu există un consens cu privire la sistemul care să fie adoptat. Nişte norme standardizate ar putea ajuta însă consumatorii să identifice opţiuni alimentare mai sănătoase şi ar putea preveni bolile legate de alimentaţie. Coexistenţa mai multor sisteme în ţările din UE – fiecare cu propriile semnificaţii şi scopuri – are, dimpotrivă, efectul opus. Derutează consumatorii, în loc să îi îndrume.

Odată cu utilizarea a tot mai multe etichete, logouri şi menţiuni voluntare pentru a atrage consumatori, totul devine şi mai confuz. Ne referim aici la etichetele “curate” (care subliniază absenţa anumitor elemente, de exemplu “fără antibiotice”), la calităţi necertificate (cum ar fi “proaspăt” şi “natural”), dar şi la o gamă largă de afirmaţii legate de mediu care echivalează cu dezinformarea ecologică. Din păcate, normele actuale ale UE nu sunt în măsură să prevină astfel de practici, subliniază auditorii.

Ei au constatat că, în pofida tuturor acestor probleme, educarea consumatorilor nu pare a fi o prioritate. În perioada 2021-2025, UE a alocat doar aproximativ 5,5 milioane de euro pentru campanii de sensibilizare privind etichetele produselor alimentare, iar statele membre nu organizează decât sporadic campanii de informare a consumatorilor. Se explică, deci, de ce oamenilor nu le este foarte clar ce înseamnă şi ce presupun exact datele de consum – şi anume “data limită de consum” şi “a se consuma de preferinţă înainte de” -, care sunt obligatorii pe orice etichetă.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut, în primele nouă luni din acest an, atât ca serie brută cu 1,8%, cât şi ca serie ajustată cu 1,3%, conform datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Astfel, pe serie brută, declinul cifrei de afaceri a fost generat de scăderea comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-18,8%), comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-7,1%) şi activităţilor de intermediere în comerţul cu ridicata (-6,3%). Pe de altă parte, creşteri au înregistrat comerţul cu ridicata nespecializat (+14,5%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+7,5%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+6,4%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+1,1%) şi comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+0,3%).

În septembrie, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, a crescut, pe ansamblu, cu 4,6%, comparativ cu luna precedentă, datorită creşterii cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+18,8%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+12,7%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+11,6%), comerţul cu ridicata nespecializat (+10,1%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+6%) şi din activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+0,7%). Scăderi au înregistrat comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-6%) şi comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-4,1%).

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna septembrie 2024, comparativ cu luna precedentă, a crescut, pe ansamblu, cu 0,9%.

De asemenea, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna septembrie 2024, comparativ cu luna septembrie 2023, a scăzut, pe ansamblu, cu 3%, ca urmare a declinului comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-40,9%), comerţului cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-4%) şi comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-0,9%). Creşteri au înregistrat: comerţul cu ridicata nespecializat (+18,9%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+7,9%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+6,9%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+6,1%) şi comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+4,8%).