Categorie: Uncategorized

Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a cerut ţărilor membre BRICS să se angajeze că nu vor crea o nouă monedă și nu vor susţine o altă monedă care să înlocuiască dolarul american.

În caz contrar, a avertizat el, acestea s-ar putea confrunta cu tarife de 100% asupra exporturilor lor către Statele Unite, potrivit Reuters.

”Cerem un angajament din partea acestor ţări că nu vor crea o nouă monedă BRICS şi nu vor sprijini nicio altă monedă pentru a înlocui puternicul dolar american, altfel vor trebui să se aştepte la tarife de 100% şi să îşi ia adio de la vânzările în economia minunată a SUA”, a scris Trump pe platforma sa socială, Truth Social.

El a adăugat că nu există ”vreo şansă” ca dolarul să fie înlocuit în comerţul internaţional şi că orice ţară care va încerca acest lucru ar trebui să se pregătească să rupă legăturile economice cu SUA.

Fondurile de pensii facultative (Pilonul III) aveau active în valoare de 5,55 miliarde de lei, la finalul lunii octombrie 2024, în creştere cu 25% comparativ cu nivelul înregistrat la aceeaşi dată a anului anterior, conform unui raport al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

Autoritatea de Supraveghere Financiară: „Cele mai multe investiţii au fost efectuate local (96%), majoritatea fiind denominate în lei (89,4%)”, conform Agerpres.

Valoarea contribuţiilor virate în luna octombrie a fost de 68 milioane de lei, în timp ce contribuţia medie a fost 166 de lei.

Titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 3,7 miliarde de lei, respectiv 66,8%. Pe locul doi se aflau acţiunile, cu 1,38 miliarde de lei (25%), iar pe poziţia a treia obligaţiunile corporative, cu 186,58 milioane de lei, adică 3,4% din totalul activelor.

Potrivit datelor ASF, fondurile de pensii facultative aveau 806.499 de participanţi, în luna octombrie 2024.

Pentru Pilonul III sunt active următoarele fonduri de pensii: Aegon Esential, Azt Moderato, Azt Vivace, BCR Plus, BRD Medio, Generali Stabil, NN Activ, NN Optim, Pensia Mea şi Raiffeisen Acumulare. 

Guvernul de la Kremlin a ridicat restricţiile temporare asupra celei mai mari părţi din exporturile de benzină livrate de producători, în timp ce a extins, până la 31 ianuarie 2025, restricţiile pentru alţi exportatori, cum ar fi traderii independenţi şi cei care revând.

Embargoul iniţial privind exporturile de benzină urma să expire la 31 decembrie 2024. Decizia a fost luată pentru a asigura aprovizionarea pieţei interne şi a preveni creşterea preţurilor. De asemenea, decizia a avut legătură cu atacurile ucrainene asupra rafinăriilor ruseşti, care au dus la scăderea producţiei de benzină, înaintea lucrărilor de mentenanţă, notează Agerpres.

Acest embargou nu se aplică ţărilor din Uniunea Economică Euroasiatică, care include şi Kazahstanul, precum şi altor ţări, cum este Mongolia, cu care Rusia are un acord interguvernamental privind livrările de carburanţi.

Guvernul rus: „Decizia a fost luată pentru a menţine situaţia stabilă pe piaţa internă de combustibili, pentru sprijinirea rafinăriilor şi a contracarării exporturilor ilegale de benzină.”

În 2023, principalii producători de benzină ai ţării au fost: rafinăria Omsk (deţinută de Gazprom), rafinăria Norsi (deţinută de Lukoil) şi rafinăria Ryazan (deţinută de Rosneft).

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a pierdut peste 9,81 miliarde de lei la capitalizare, respectiv 2,86%, în săptămâna abia încheiată, iar valoarea tranzacţiilor cu acţiuni a scăzut cu 49,11 milioane de lei (-10%) în comparaţie cu săptămâna anterioară.

În perioada 25 – 29 noiembrie 2024, capitalizarea bursieră a ajuns la 332,70 miliarde de lei, în scădere de la 342,51 miliarde de lei în săptămâna 18 – 22 noiembrie 2024.

Tranzacţiile cu acţiuni au generat un rulaj de 440,14 milioane de lei, în scădere faţă de 489,25 milioane de lei, în săptămâna anterioară.

Indicele principal al Bursei de Valori Bucureşti – BET – a închis săptămâna la 16.344,77 puncte, în scădere cu 4,61% faţă de săptămâna precedentă.

Acţiunile Infinity Capital Investments au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al BVB, cu tranzacţii de 113,76 milioane de lei, preţul acţiunilor înregistrând însă o scădere cu 3,23%.

Cele mai importante creşteri ale cotaţiilor au fost înregistrate de acţiunile Sinteza (99,07%), Chimcomplex Borzeşti (7,92%) şi ale Societăţii de Construcţii Napoca (+7,04%), conform Agerpres.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Partidul Social Democrat (PSD) se află pe primul loc în preferinţele electoratului, pentru Senat, cu 22,77% din voturi, după centralizarea proceselor verbale din 99,06% secţii, conform datelor publicate, luni dimineaţă, în timp real, pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente.

Pe locul al doilea se situează Alianţa pentru Unirea Românilor cu 18,14%, iar pe locul al treilea Partidul Naţional Liberal, cu 14,43%.

La Senat, conform datelor AEP, pe locurile următoare se află, în ordine:

Uniunea Salvaţi România – 11,97%

Partidul SOS România – 7,57%

Partidul Oamenilor Tineri – 6,24%

Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate SENS – 2,82%

Forţa Dreptei – 1,92%

La Camera Deputaților, după centralizarea datelor din 97% dintre secțiile de votare, clasamentul arată în felul următor:

PSD – 1.994.360 (22,87%)

AUR – 1.535.290 (17,60%)

PNL – 1.203.920 (13,80%)

USR – 1.028.483 (11,79%)

S.O.S. ROMÂNIA – 605.963 (6,95%)

UDMR – 574.978 (6,59%)

POT – 531.904 (6,10%)

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Partidul Social Democrat a obţinut la Camera Deputaţilor 26% din voturile electoratului, Alianţa pentru Unirea Românilor – 19%, Partidul Naţional Liberal – 15,50%, iar Uniunea Salvaţi România – 15,50%, arată datele exit-poll-ului realizat duminică de Centrul de Sociologie Urbană şi Regională – CURS, la alegerile parlamentare.

La Senat, Partidul Social Democrat a obţinut 26,10% din voturile electoratului, Alianţa pentru Unirea Românilor – 19,20%, Partidul Naţional Liberal – 15,90%, iar Uniunea Salvaţi România – 15,60%.

Până la ora 19.00, au votat duminică, la alegerile parlamentare, 8.841.072 de alegători, reprezentând 49,09% din numărul celor înscrişi în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă, citate de Agerpres.

Cu urna mobilă şi-au exprimat opţiunea de vot 106.942 de alegători, iar pe liste suplimentare au votat 1.198.352 de oameni.

Din cei 8.841.072 de alegători care au votat până la ora 19.00, 663.814 au votat în străinătate, dintre care 659.471 pe liste suplimentare şi 4.343 prin corespondenţă. Votul în diaspora a început sâmbătă, la ora 7.00.

Judeţele cu prezenţă mai redusă sunt: Vaslui – 31,83%, Iaşi – 38,51%, Botoşani – 39,35%.

Aproape 4,8 milioane de persoane au votat la secţiile din ţară până la ora 14.00, prezenţa la nivel naţional ridicând-se la 26,42 %, mult mai mare decât în urmă cu 4 ani.

Prezenţa totală la vot, inclusiv votul din diaspora, este de 28,61%, arată news.ro.

În ţară, au votat aproape 4,8 milioane de persoane: peste 4,4 milioane pe liste permanente, peste 310.000 pe liste suplimentare şi 53.749 cu urna mobilă.

În străinătate au votat peste 367.000 de alegători, din care 4.343 prin corespondenţă.

În 2020, la aceeaşi oră, prezenţa la nivel naţional era 16,77%, cu 3.051.510 de alegători care își exprimaseră opțiunea politică.

Ciorba, mititeii şi salata de varză s-au aflat în topul celor mai comandate preparate tradiţionale de către români în ultimul an, potrivit unei analize realizate de o platformă de livrare.

“Ciorba ocupă prima poziţie în topul preferinţelor, fiind cel mai comandat fel de mâncare tradiţional în ultimele 12 luni. Pe locul doi se situează mititeii, iar salata de varză completează podiumul. Anul acesta, până în prezent, 1 mai a fost data în care au fost plasate cele mai multe comenzi de preparate tradiţionale, în timp ce 4 aprilie 2023 a adus anul trecut vârful de comenzi”, arată datele Glovo, citate de Agerpres.

Potrivit datelor analizate de platforma de livrare, cele mai multe preparate tradiţionale româneşti se comandă în Bucureşti, Braşov, Constanţa, Cluj-Napoca şi Piteşti.

De asemenea, românii preferă să comande mâncare tradiţională cel mai des la prânz, în jurul orei 12:00, iar aproximativ 30% comandă în intervalul 11:00 – 13:00, joia fiind ziua din săptămână în care se comandă cel mai mult preparate specifice româneşti. În ceea ce priveşte luna cu cel mai mare consum de preparate tradiţionale, aceasta a fost vara, în august.

Glovo este una dintre cele mai importante aplicaţii de livrare, oferind servicii la cerere de la restaurante locale, supermarketuri şi magazine. Fondată în 2015 la Barcelona, operează în 23 de ţări din Europa, Asia Centrală şi Africa.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a promulgat bugetul de stat pentru următorii trei ani (2025-2027), care prevede cheltuieli “pentru apărare” de 13,5 trilioane de ruble sau 126,844 miliarde de euro pentru 2025, conform decretului publicat duminică pe portalul oficial de informaţii juridice.

Această cifră reprezintă o creştere de 24,4% a bugetului dedicat satisfacerii nevoilor Armatei în campania militară din Ucraina în raport cu anul 2024 şi echivalează cu 6,31% din Produsul Intern Brut (PIB) preconizat pentru anul viitor, notează EFE, preluată de Agerpres.

Suma dedicată apărării şi securităţii naţionale reprezintă aproximativ 40% din cheltuielile totale ale bugetului rus şi va depăşi banii alocaţi educaţiei, sănătăţii, economiei şi politicii sociale luate la un loc.

Cheltuielile militare vor fi uşor reduse în 2026 şi 2027, potrivit legii bugetului, aprobată în noiembrie anul trecut de ambele camere ale Parlamentului Rusiei.

Totuşi, cifrele incluse în bugetul militar pentru acest an nu includ alocările clasificate ca secrete şi care sunt destinate finanţării efortului militar al Rusiei, mai arată sursa citată.

Fostul premier social-democrat portughez Antonio Costa preia duminică, 1 decembrie, funcţia de preşedinte al Consiliului European, într-un moment marcat de războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu şi de sosirea lui Donald Trump la preşedinţia SUA.

Predarea ştafetei, între liberalul belgian Charles Michel, cel care a deţinut până acum funcţia de preşedinte al Consiliului European, şi succesorul său portughez a avut loc vineri, informează EFE și Agerpres.

Costa are în spate o lungă carieră politică în care şi-a demonstrat abilităţile de intermediar şi de constructor de acorduri şi în care a ştiut să creeze o relaţie bună cu liderii europeni din întregul spectru politic.

“Lisabona este oraşul meu, Portugalia este ţara mea şi Europa (este) casa noastră comună. Nu există nicio contradicţie între aceste trei niveluri. În această lume globalizată, singura modalitate de a fi cu adevărat patrioţi, de a avea suveranitate, este să construim o Europă comună”, a declarat vineri Costa la ceremonia de transfer de atribuţii de la sediul Consiliului.

Portughezul, care a subliniat importanţa apărării valorilor europene comune precum democraţia, drepturile omului şi protecţia minorităţilor, s-a referit şi la necesitatea de a obţine o pace în Ucraina “care să nu răsplătească agresorul”.