Categorie: Uncategorized

Ungaria intenţionează să reducă bugetul alocat Apărării începând de anul viitor, tocmai când Donald Trump, unul dintre principalii susţinători ai ideii că statele membre NATO ar trebui să suporte o parte mai mare din costurile cu apărarea statelor membre ale alianţei, va reveni în postul de preşedinte al SUA.

Conform planului fiscal pentru 2025, publicat săptămâna aceasta, Ungaria intenţionează să reducă cheltuielile cu apărare până la sub 2% din Produsul Intern Brut, de la un nivel ţintă de 2,2% din PIB în acest an. De asemenea, cheltuielile militare ar urma să fie mai mici şi în termeni nominali în 2025, comparativ cu 2024, notează Agerpres.

Reducerea cheltuielilor cu apărarea în Ungaria, ţară care se confruntă cu probleme bugetare, contrastează cu cheltuielile crescute din alte state membre NATO din Europa de Est, precum ţările baltice sau Polonia, care alocă apărării peste 3% din PIB, din cauza îngrijorărilor crescute cu privire la securitatea lor după invazia rusească din Ucraina.

Confruntat cu o economie slabă, premierul ungar Viktor Orban are dificultăţi în a crea spaţiul de manevră necesar pentru a putea oferi stimulente înainte de alegerile din 2026, care se prefigurează a fi cele mai disputate de la revenirea la putere a lui Orban în urmă cu 14 ani.

Presiunile pe guvernul de la Budapesta s-au intensificat şi ca urmare a faptului că Executivul comunitar a reintrodus în acest an procedura de deficit excesiv împotriva Ungariei, din cauza derapajului fiscal, iar agenţiile de rating au avertizat că există riscul unei retrogradări dacă Guvernul ungar va relaxa obiectivele bugetare.

Atractivitatea Japoniei pentru schiori era deja puternică înainte ca yenul slab să înceapă să atragă și mai mulți turiști datorită unora dintre cele mai bune pârtii cu zăpadă de pe glob, restaurantelor de ramen de pe pârtii și numeroaselor izvoare termale renumite. Însă, pe măsură ce zăpada devine tot mai imprevizibilă în alte regiuni și rata de schimb continuă să fie favorabilă, stațiunile de schi din Japonia se așteaptă la o iarnă-record în materie de vizitatori, potrivit Bloomberg.

Conform Ski.com, o platformă de vacanțe pentru schi care deservește în special clienți din America de Nord, rezervările către Japonia pentru sezonul următor crescuseră deja până la finalul verii cu 600% față de anul anterior.

La doar trei ore de Tokyo se poate schia pe pârtii spectaculoase, însă cu toate acestea cei mai mulți dintre schiorii internaționali se îndreaptă mult mai la nord, spre Niseko – zonă de schi emblematică din Japonia – situată în Hokkaido.

Datorită rețelei impresionante a sistemului Shinkansen de trenuri de mare viteză, există zeci de stațiuni de schi în întreaga Japonie care în acest sezon așteaptă turiști. Iată o privire comparativă asupra celor mai bune trei stațiuni de schi din Japonia în selecția Bloomberg.

Niseko
Umiditatea scăzută face ca zăpada din această zonă să fie printre cele mai fine din lume. Zona acoperă patru resorturi interconectate prin autobuze: Grand Hirafu, Hanazono, Niseko Village și Annupuri.
Pârtiile sunt lungi, prin păduri, iar Hirafu și Niseko au pârtii pentru începători. Pentru cei mai experimentați există heli-schi și schi cu ratrac în zonele sălbatice. O excursie de heli-schi costă aproximativ 1.350 de dolari pe zi.

Nozawa Onsen
Pe lângă terenul vast, acest loc este cunoscut pentru izvoarele termale pitorești și străzile înguste cu magazine – o combinație ce oferă o experiență culturală profundă. Zona include 46 de pârtii pentru toate nivelurile de experiență – de la o pârtie de 8 km pentru începători până la provocatoarea „Challenge 39°”, numită așa datorită pantei sale abrupte. De pe vârf se poate vedea Marea Japoniei.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Un colier împodobit cu diamante, considerat a fi legat de un scandal care a accelerat căderea reginei Franței din secolul XVIII, Maria Antoaneta – Marie Antoinette -, a fost vândut la licitație la Geneva pentru 4,26 milioane de franci elvețieni (4,81 milioane de dolari), potrivit Reuters.

Piesa din era georgiană, conținând 300 de carate de diamante, a fost scoasă la vânzare de un colecționar privat din Asia și a obținut mai mult decât se aștepta, după o competiție intensă la licitație, fiind estimată inițial până la 2 milioane de franci, conform Sotheby’s.

Casa de licitații a declarat luna aceasta că unele dintre diamantele din colier ar putea proveni dintr-un alt colier care a contribuit la căderea lui Marie Antoinette, membră a familiei regale austriece, devenită soția regelui Franței, Ludovic al XVI-lea. Amândoi au fost ghilotinați în 1793, în timpul Revoluției Franceze.

Bijuteriile respective au fost în centrul unui scandal din 1785, cunoscut sub numele de Afacerea Colierului cu Diamante, în care o nobilă nevoiașă pe nume Jeanne de la Motte a pretins că este regina Franței și a achiziționat colierul în numele ei, fără a plăti. Un proces ulterior a dovedit nevinovăția reginei, dar a contribuit la notorietatea ei crescândă pentru extravaganță, alimentând revoluția și răsturnarea monarhiei franceze.

Diamantele colierului original, realizat în anii 1770, au fost ulterior vândute pe piața neagră, fiind aproape imposibil de localizat. Totuși, unii experți susțin că vechimea și calitatea diamantelor sugerează o posibilă potrivire.

Colierul, care seamănă cu un fular subțire, poate fi purtat deschis sau legat în față. Unul dintre proprietarii anteriori a fost marchizul de Anglesey din Marea Britanie, iar un membru al familiei sale l-a purtat la încoronarea reginei Elisabeta a II-a, potrivit Sotheby’s.

Persoanele cu probleme de auz au acum la dispoziție o soluție prin care să-și camufleze aparatele auditive în bijuterii stilate.

Create de Daniela Groza și Declan McLaughlin sub brandul Auzi, colecția de accesorii încorporează experiențele celor doi în designul bijuteriilor și în înțelegerea provocărilor pe care le întâmpină persoanele care purtă auditive. Astăzi, ceea ce a început ca „star-up”-ul Auzi este o marcă recunoscută global pentru transformarea dispozitivelor auditive în accesorii de lux.

În vârstă de 26 de ani, designerul de bijuterii Daniela Groza a descoperit pasiunea pentru bijuterii de la o vârstă fragedă. După ce a studiat designul bijuteriilor la University of Edinburgh și gemologia la GIA, a lucrat pentru mai multe branduri de bijuterii în Londra. Prtenerul său, Declan McLaughlin, pe de altă parte, a purtat aparate auditive de la naștere și a fost inspirat să schimbe percepția comună despre acestea.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ un miliard de persoane din întreaga lume trăiesc cu un anumit grad de deficiențe auditive. Printre aceste persoane, 200 de milioane necesită servicii de reabilitare pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții. Cu toate acestea, un număr semnificativ de persoane nu beneficiază de aparatelor auditive, multe dintre acestea din cauza stigmatizării, dar și din pricina altor obstacole sociale și economice.

„Consider că și aparatele auditive ar trebui să fie prețuite și văzute ca un accesoriu, așa cum sunt ochelarii de vedere, care sunt o normalitate și chiar un trend.”

Misiunea Auzi este sporească încrederea și orgoliul persoanelor care purtă aparate auditive, transformând auditivele în simboluri de mândrie și stil. Daniela Groza și Declan McLaughlin au declarat că au dorit să creeze bijuterii care să inspire încredere și să desființeze stigmatul legat de dispozitivele auditive. Auzi își propune totodată să colaboreze cu clinici de profil pentru a oferi accesorii auditive personalizate. Această inițiativă vizează să ofere o soluție personalizată și de înaltă calitate pentru toți cei care sunt nevoiți să poarte aceste aparate.

Stigmatizarea poate avea un impact profund asupra vieții persoanelor care purtă aparate auditive. Multe dintre acestea se confruntă cu dificultăți în a-și accepta deficiența și în a utiliza aparatul auditiv din teama de a fi percepute ca fiind diferite. Aceasta poate duce la izolare socială, scăderea stimei de sine și dificultăți în stabilirea de relații interpersonale.

În acest context, bijuteriile Auzi au fost concepute pentru a acoperi aparatele auditive tradiționale și a le transforma în accesorii la modă – lesne de încadrat în orice ținută, cu posibilitatea suplimentară de a le personaliza cu metale prețioase și pietre precum rubine, safire și diamante. Fiecare piesă Auzi este proiectată meticulos cu metale și pietre prețioase de înaltă calitate, combinând măiestria și funcționalitatea. Colecția Auzi oferă peste 60 de combinații de modele, inclusiv opțiuni cu argint și aur.

Cancelarul german Olaf Scholz a vorbit la telefon vineri cu președintele rus Vladimir Putin despre modalitățile de a pune capăt războiului din Ucraina, potrivit Reuters. Aceasta este prima comunicare directă dintre lideri după aproape doi ani.

Convorbirea vine într-un moment critic pentru Ucraina, care se pregătește pentru cea de-a treia iarnă completă sub atacul Rusiei, cu mari părți din infrastructura energetică a țării avariate sau distruse.

Îndoielile legate de sprijinul aliaților occidentali au crescut, de asemenea, în așteptarea revenirii lui Donald Trump la Casa Albă anul viitor. Germania este al doilea cel mai mare susținător al Ucrainei, după SUA, și a promis miliarde de euro în ajutor suplimentar.

Scholz a semnalat anul acesta că este pregătit să stabilească un contact direct cu Putin pentru prima dată din decembrie 2022, posibil înainte de summitul liderilor Grupului celor 20 din Brazilia, la care liderul german va călători duminică la Rio de Janeiro.

Cancelarul a vorbit la telefon și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenskyi în aceeași zi, promițând „solidaritate neclintită” cu Kievul. Cei doi au discutat „posibile căi către o pace justă”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Scholz.

Un oficial al unui guvern european a numit demersul cancelarului o acțiune inutilă, potrivit Bloomberg, în timp ce un alt oficial a spus că Scholz acționează dintr-o poziție de slăbiciune și a sugerat că ar fi mai bine să se ocupe de problemele sale interne.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

În primele nouă luni ale anului 2024, România a produs o cantitate de ţiţei de 2,024 milioane de tone echivalent petrol (tep), cu 79.300 tep mai mică (-3,8%) faţă de cea din perioada similară a anului anterior, conform datelor oficializate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Importurile de ţiţei au totalizat, în perioada menţionată, 5,733 milioane tep, fiind cu 27.500 tep peste cele consemnate în ianuarie-septembrie 2023 (+0,5%), notează Agerpres.

Conform ultimei Prognoze a echilibrului energetic, publicată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), producţia de ţiţei ar urma să scadă până în anul 2027 cu un ritm mediu anual de 2,5%.

În 2024, va fi extrasă o cantitate de ţiţei de 2,82 milioane tep (în scădere cu 3,1% faţă de 2023), în 2025 de 2,74 milioane tep (-2,8%), în 2026 de 2,68 milioane tep (-2,2%) şi în 2027 de 2,63 milioane tep (-1,9%).

Potrivit CNSP, această scădere va fi consecinţa declinului natural al zăcămintelor şi menţinerii unităţilor existente de producţie.

Muzeul Colectivizării din România, primul muzeu dedicat perioadei colectivizării forțate din anii regimului comunist, va deschide în curând Corpul B al complexului muzeal, realizat printr-o finanțare europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și co-finanțare de la Primăria Comunei Tămășeni.

Prin acest nou corp, muzeul își extinde demersul educativ și istoric, oferind o mai bună înțelegere asupra colectivizării forțate – un fenomen care a afectat sute de mii de familii din zona rurală a României.

Proiectul, inițiat de Muzeul Colectivizării și finanțat de Uniunea Europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Cod Apel: PNRR/2022/C11/I5 – 1, a beneficiat de o finanțare nerambursabilă de 177.156 lei, reprezentând 90% din bugetul total al proiectului, completată printr-o co-finanțare din partea Primăriei Comunei Tămășeni., care susțin dezvoltarea acestei inițiative dedicată păstrării memoriei colective a perioadei comuniste.

Proiectul muzeal, lansat în anul 2020 la inițiativa lui Iulian Bulai, urmărește să ofere o perspectivă autentică a impactului colectivizării asupra vieții țăranilor români, abordând astfel o temă unică în peisajul cultural și social românesc.

Situat în comuna Tămășeni, județul Neamț, muzeul include deja cinci camere tematice dedicate vieții rurale din perioada colectivizării (Corpul A) – „Casa”, „Pământ”, „Cote”, „Pâine” și „Furie”, fiecare reflectând aspecte sociale și economice din perioada colectivizării. Vizitatorii pot explora contextul social și politic al perioadei, dar și impactul asupra structurii comunităților, care și-au văzut resursele și pământurile confiscate de stat, iar unele case și clădiri transformate de autoritățile comuniste în spații administrate.

În Corpul B al muzeului, noul design expozițional va include trei spații tematice intitulate „Miliția”, „Agitatorii” și „Destinul”. Aceste camere vor fi amenajate pentru a evidenția momentele de represalii și control social din timpul colectivizării, oferind vizitatorilor o perspectivă detaliată asupra aparatului represiv din comunism și a modului în care acesta a modelat viețile comunităților rurale.

Camera „Miliția” va reconstitui atmosfera autoritară a unui post de miliție, într-un spațiu în care de fapt a funcționat această instituție în trecut. „Agitatorii” va aduce în prim-plan rolul propagandei și al figurilor care au susținut activ campania de colectivizare, în timp ce „Destinul” va reflecta efectele colectivizării asupra vieților individuale și asupra structurilor de familie.

Muzeul Colectivizării poate fi vizitat în fiecare weekend, între orele 12:00 și 16:00, cu programare prealabilă, oferind publicului o incursiune profundă în trecutul rural românesc și în povestea colectivizării din anii 1949-1962.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Cu 10,7 milioane de turişti străini care au vizitat Bulgaria în perioada ianuarie-septembrie 2024, ţara a înregistrat o creştere de 2,5% comparativ cu anul de vârf 2019, înaintea pandemiei.

Bulgaria este în grafic pentru a-şi îndeplini obiectivul ambiţios de a avea până la finalul anului 13 milioane de vizitatori străini şi de a genera venituri din turism de 14 miliarde de leva. conform Agerpres.

Conform Institutului Naţional de Statistică (NSI), 2024 ar putea fi cel mai de succes an din istoria turismului bulgar.

Turiştii români continuă să fie pe primul loc, deşi a sporit numărul de vizitatori din Marea Britanie, Germania, Polonia, Cehia, Spania, Italia, Turcia şi Franţa.

În primele nouă luni din acest an, 7,5 milioane de turişti au stat în unităţi de cazare turistică, un avans de 3,9% faţă de perioada similară din 2023 şi o expansiune de 9,4% faţă de 2019.

Veniturile obţinute din înnoptările turiştilor în structuri de cazare au ajuns la 2,1 miliarde de leva în perioada ianuarie-septembrie 2024, o creştere de 15,4% faţă de 2023.

Se estimează că Bulgaria îşi va depăşi obiectivul, ajungând la un nivel de 13,1 milioane de vizitatori străini până la finalul acestui an, depăşind numărul de turişti străini din 2023 (12,6 milioane).

Donald Trump, preşedintele ales al SUA, a anunţat crearea unui Consiliu Naţional pentru Energie (NEC), a cărui misiune va fi să „supravegheze calea către dominaţia energetică a Statelor Unite”, care va fi condus de guvernatorul statului Dakota de Nord, Doug Burgum.

Doug Burgum a fost desemnat joi ministru de interne, responsabil nu de poliţie, ci de gestionarea terenurilor federale.

Această dublă însărcinare a trezit îngrijorarea organizaţiilor de protecţie a mediului, care se tem că Doug Burgum, cunoscut pentru apropierea sa de industria de petrol şi gaze, va autoriza prospectarea terenurilor pe care Departamentul de Interne le are în sarcină, precum parcurile naţionale, notează Agerpres.

Misiunea sa va fi „să reducă formalităţile administrative, să consolideze investiţiile din sectorul privat şi să se concentreze pe inovare în loc de reglementări pe termen lung, absolut inutile”, se precizează într-un comunicat de presă.

Donald Trump: „Prin dominaţia energetică a SUA, vom reduce inflaţia, vom câştiga cursa înarmării în domeniul inteligenţei artificiale împotriva Chinei (şi a altora), vom consolida puterea diplomatică americană şi vom pune capăt războaielor din întreaga lume.”

Candidat la primarele Partidului Republican, Doug Burgum s-a retras rapid pentru a-l susţine imediat pe Donald Trump şi, o vreme, a fost considerat chiar un potenţial candidat la funcţia de vicepreşedinte.

Compania Rompetrol Rafinare a raportat rezultate financiare consolidate în scădere, în primele nouă luni din acest an, cu o cifră de afaceri brută de 3,57 miliarde de dolari, în scădere cu aproape 12%, un profit operaţional (EBITDA) de 125,28 milioane de dolari, mai mic cu peste 41%, şi un rezultat net negativ de 66,7 milioane de dolari.

Rezultatele financiare au fost influenţate de oprirea planificată a rafinăriei Petromidia, în perioada martie – mai 2024, dar şi de alţi factori, independenţi de activitatea sa – volatilitatea cotaţiilor pentru materii prime (ţiţei, biocomponent) şi produse petroliere, respectiv evoluţia marjelor de rafinare, înregistrate la nivel internaţional.

Florian Pop, directorul general al Rompetrol Rafinare: „Rafinăriile Petromidia şi Vega funcţionează la capacitate optimă, la un nivel pe care l-am anticipat după reluarea proceselor operaţionale, în urma finalizării tuturor lucrărilor din timpul reviziei generale. A fost un proiect dificil, cu multe acţiuni importante, dar care ne asigură funcţionarea la standarde ridicate de eficienţă şi siguranţă. Eforturile s-au reflectat în activitatea din al treilea trimestru, care ne arată trend-ul ascendent, susţinut inclusiv de lucrările efectuate în revizie.”

Pentru susţinerea stabilităţii din sectorul energetic, aproape 70% din totalul carburanţilor obţinuţi în perioada ianuarie – septembrie 2024 au fost livraţi pe piaţa autohtonă.

Valoarea totală a exporturilor realizate de Rompetrol Rafinare (prin diviziile de rafinare şi petrochimie) în primele 9 luni ale anului, s-a ridicat la 701 milioane de dolari, pe fondul unui volum de aproape un milion de tone de produse petroliere exportate în ianuarie – septembrie 2024.

Segmentul de rafinare a atins o cifră de afaceri brută de 3 miliarde de dolari şi un profit operaţional (EBITDA) de 94,2 milioane de dolari, în primele 9 luni din 2024. Raportat la trimestrul al treilea, cifra de afaceri brută a consemnat o creştere de 11%, de la 1,14 miliarde de dolari în T3 2023, la 1,27 miliarde de dolari în T3 2024.