Categorie: Uncategorized

Anul 2024 a fost cel mai bun an în domeniul designului de interior pentru studioul de design MiSo Architects, care a raportat o cerere în creștere cu 10% față de anul trecut.

O diferență semnificativă anul acesta este apariția mai multor solicitări pentru design interior premium, pentru locuințe cu suprafețe de aproape 200 mp, a căror amenajare a costat peste 250.000 euro. 

“Ansamblurile rezidențiale premium s-au dezvoltat accelerat la periferia marilor orașe, dar și central. Observăm acest aspect în ambele orașe în care avem birouri, atât în București, cât și în Brașov. Românii care locuiesc în țară, dar și cei din afara României caută locuințe noi, în special unități amplasate central în oraș, în apropierea unui nod intermodal sau, din contră, izolate în natură”, declară Sorana Leru, co-fondator și arhitect de interior în cadrul MiSo Architects.

Dacă pentru spațiile comerciale, cele de birouri și din HoReCa exista deja cerere de amenajări interioare cu ajutorul unui profesionist, pe segmentul rezidențial acest interes este tot mai pronunțat în ultimii 3 ani. 

Din analiza MiSo Architects, în 2024 românii au alocat în medie bugete mai mari cu 15% pentru amenajările interioare, focusul fiind pe designul premium. Printre cele mai căutate materiale sunt piatra naturală, lemnul și variante inovatoare de produse compozit, preferând mobilierul produs în Italia și în țările nordice. 

Fondată în 2014, MiSo Architects a avut până în prezent peste 250 proiecte de amenajare interioară atât în România, cât și extern, în Belgia și Italia.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Apartamentele cu 2 camere se află pe primul loc în topul preferințelor chiriașilor din marile orașe ale țării, atrăgând peste 40% dintre căutările realizate pe platforma Imobiliare.ro.

Garsonierele ocupă locul al doilea în topul preferințelor chiriașilor. Potrivit analizei Imobiliare.ro, în trei orașe din România – București, Cluj-Napoca și Brașov – ai nevoie de un buget similar, de 350 euro/lună, pentru a închiria o astfel de locuință.

Apartamentele cu 3 camere sunt mai puțin căutate în rândul potențialilor chiriași. Aproximativ 20% dintre căutările realizate pe Imobiliare.ro de cei care au vrut să se mute cu chirie în ultimul an, în oricare dintre cele mai mari șase orașe din țară, au fost îndreptate spre acest segment al pieței. 

Excepție a făcut doar Iași, unde numărul potențialilor chiriași interesați de aceste proprietăți a fost chiar mai scăzut. Pe piața închirierilor există un stoc mult mai mic de apartamente cu 3 camere comparativ cu cel de garsoniere sau de locuințe cu 2 camere.

Cele mai spațioase apartamente de pe piața închirierilor sunt cele cu 4 camere. Acestea sunt și cele mai scumpe. Un record este atins în București unde plătești, în medie, 1.600 euro/lună pentru închirierea unei locuințe de acest tip. Astfel de proprietăți pot fi inclusiv penthouse-uri sau apartamente din vile aflate în zonele bune ale orașului.

De cealaltă parte, cartierul Buziașului din Timișoara este cel mai ieftin pentru închirierea unui apartament, dacă ne raportăm la principalele șase centre regionale ale țării.

Studiul arată că cea mai restrânsă ofertă de locuințe pentru închiriere este în Constanța. După scăderi repetate, aceasta a ajuns să includă pe parcursul trimestrului trecut doar 300 de proprietăți noi.

Iași și Timișoara pot fi considerate cele mai ieftine orașe mari pentru cei care caută o locuință închiriată. Pentru o garsonieră în orașul de pe Bega plătești, în medie, doar 250 euro/lună.

“Chiar dacă anul acesta am observat o tendință de stabilizare, nivelul încă ridicat al dobânzilor, instabilitatea economică și contextul general de neîncredere vor contribui la menținerea cererii la un nivel ridicat. Totuși, există discrepanțe majore în ceea ce privește costul de închiriere între marile orașe ale țării, Cluj-Napoca pe de-o parte, Timișoara și Iași pe de altă parte. Apartamentele cele mai căutate sunt cele bine conectate la infrastructura urbană, respectiv la o distanță scurtă față de metrou în București“, a declarat Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.

București și Cluj-Napoca: cele mai scumpe orașe

București și Cluj-Napoca rivalizează pentru poziția fruntașă în topul celor mai scumpe orașe din țară pentru chiriași, cu o chirie medie solicitată pentru un apartament cu 2 camere, în ambele orașe, de 550 euro/lună.

Garsonierele se poziționează pe locul al doilea în topul preferințelor viitorilor chiriași. Circa 32% din totalul căutărilor persoanelor care și-au dorit să se mute cu chirie în Capitală au fost îndreptate spre garsoniere pe parcursul ultimului an. În cazul orașului Cluj-Napoca, procentul a fost de 31%.

Și de această dată costurile aferente închirierii unei proprietăți sunt similare în cele două orașe, media situându-se în jurul sumei de 350 euro/lună.

Însă între cele două orașe există diferențe majore în ce privește chiriile medii solicitate de proprietarii din diferite cartiere. 

În București, de exemplu, cel mai scump cartier în care poți închiria un apartament este Primăverii. Ai nevoie, în medie, de 2.000 de euro/lună pentru a te muta într-o locuință din această zonă exclusivistă a Capitalei. În Cluj-Napoca plătești mai puțin de 700 euro/lună pentru a te muta într-una dintre zonele cu cele mai scumpe proprietăți – Andrei Mureșanu sau Sopor.

Apartamentele cele mai ieftine pot fi găsite în Capitală în zona Costin Georgian – Lucrețiu Pătrășcanu din Sectorul 3. Ai nevoie de 380 euro/lună pentru a te muta aici cu chirie. Spre comparație, în cel mai ieftin cartier clujean, Mănăștur, aveai nevoie pe parcursul trimestrului trecut de un buget mediu de 500 euro/lună pentru a închiria un apartament. 

Oferta extrem de variată din București, o caracteristică unică a orașului, este responsabilă pentru diferențele atât de mari pe care le putem observa la nivelul prețurilor. Dintr-un total de 44.900 de apartamente și case listate la închiriere în trimestrul III în cele mai mari șase centre regionale ale țării, 61% s-au aflat în Capitală. Discutăm despre 27.200 de locuințe. În Cluj-Napoca, orașul cu a doua cea mai extinsă ofertă la închiriere, au fost disponibile în același interval de timp doar 6.500 de proprietăți.

Cât de aproape este Brașovul să joace în ligile mari?

Cei care au vrut să închirieze o locuință în Brașov au avut de ales, pe parcursul trimestrului trecut, dintr-un total de 2.600 de apartamente și case. Oferta de pe plan local nu este doar cu mult mai restrânsă față de cea din București sau din Cluj-Napoca, ci este depășită inclusiv de cea din Timișoara și din Iași.

Dacă discutăm strict de locuințele noi, finalizate începând cu anul 2020, putem spune că Brașovul are a doua cea mai limitată ofertă din marile orașe. Doar 600 de proprietăți de pe acest segment au fost disponibile, în același interval de timp, la nivelul pieței locale.

Apartamentele cu 2 camere au atras cea mai mare parte a persoanelor interesate de închirierea unei locuințe, aproximativ 45%. În materie de prețuri, Brașovul are potențialul de a prinde din urmă Bucureștiul și Cluj-Napoca. Proprietarii de garsoniere le solicită deja chiriașilor un preț similar cu cel practicat în aceste orașe. 

În cazul apartamentelor cu 2 și 3 camere prețurile practicate pe plan local sunt considerabil mai mici față de cele din București sau Cluj-Napoca. Un chiriaș are nevoie de 500 euro/lună, respectiv de 600 de euro/lună pentru a se muta într-o nouă locuință.

Zona Prund-Șchei este, conform datelor Imobiliare.ro aferente trimestrului III, cea mai scumpă pentru persoanele interesate de închirierea unei locuințe. Bugetul mediu necesar închirierii unui apartament este de 650 euro/lună. La polul opus se află zona Gării, dar și zona Florilor-Craiter unde se plătește, în medie, o chirie lunară de 400-435 de euro.

Iași și Timișoara, cele mai ieftine mari orașe din țară pentru chiriași

Iași și Timișoara rămân cele mai ieftine orașe mari din țară pentru chiriași. Bugetul necesar pentru închirierea unei garsoniere este, de exemplu, de 300 euro/lună în Iași și de doar 250 euro/lună în Timișoara. Pentru un apartament cu 2 camere proprietarii solicită 420 euro/lună în Iași și 400 euro/lună în orașul de pe Bega.

Pentru a locui în zonele privilegiate ale celor două orașe, chiriașii trebuie să achite în ambele cazuri cel puțin 500 euro/lună. Zona Cetate este cea mai scumpă din Timișoara, suma medie solicitată de proprietari pentru închirierea unui apartament ajungând, în trimestrul III, la 520 euro/lună. Cele mai mari chirii sunt achitate în Iași de persoanele care optează pentru o locuință aflată în centrul orașului. Discutăm despre un cost mediu lunar de 500 de euro. 

La polul opus se află cartierul Buziașului din Timișoara unde chiria medie solicitată pentru un apartament este de 300 euro/lună și zona Mircea cel Bătrân din Iași unde proprietarii le cer chiriașilor 380 euro/lună.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

După 4 ani incerți și cu multe schimbări aduse de situația economică și cea geopolitică, piața locală de semințe se află în bătaia vântului schimbării, schimbare ce la acest moment provine din două direcții: pe de o parte, din transformarea pieței globale de profil și, pe de altă parte, din tendințele demografice și culturale interne.

Deoarece producerea de semințe pentru legume și flori este mult mai complexă decât cea pentru culturile mari (necesitând multă muncă manuală, un know-how special), și costurile de producție au înregistrat o creștere procentuală de două cifre, nu doar la materiile prime, de la semințe și ambalaje până la energie, ci și la costurile forței de muncă. În plus, au fost situații în care costurile pentru producerea semințelor de legume s-au dublat din cauza cerințelor fitosanitare tot mai stricte.

În acest tablou de business își desfășoară activitatea și compania Agrosel. Povestea businessului începe în anul 1990, la Câmpia Turzii, acolo unde părinții lui Levente Szell, CEO şi acţionar al Agro­sel, au pus bazele afacerii care astăzi joacă rolul celui mai important furnizor de seminţe de pe piaţa locală.

„Din acest orășel pornesc și tot aici se întorc axele gândirii mele economice. Sunt un lider care activează într-un oraș mic din Transilvania, format la București, întors în Câmpia Turzii, și care se simte acasă în Europa și este partener de business pe cele 7 continente”, așa se descrie în acest moment CEO-ul Agrosel, care a recunoscut că una dintre caracteristicile principale ale businessului este dezvoltarea 100% pe verticală.  

„Când am preluat ideea de afacere, stocurile de semințe și condițiile de afacere specifice Estului Sălbatic. Cu toate acestea, eram plini de ambiție, optimiști și învățam cu viteza luminii. La acea vreme, nivelul de dezvoltare economică era foarte scăzut, inflația mare, iar întârzierile în plata facturilor erau mai degrabă regulă decât excepție. Am început prin a importa semințe, apoi am devenit distribuitori naționali. Momentul decisiv a fost când am hotărât să producem, nu doar să distribuim. Am riscat enorm, dar această idee s-a dovedit a fi pentru noi un adevărat game changer”, își amintește începuturile Levente Szell.

„ (…) Ne-am dezvoltat vertical, integrând toate etapele dezvoltării companiei: ameliorare, producție de semințe, prelucrare, selecție, certificare, ambalare și distribuție. Astfel, ne-am maximizat autonomia și ne-am crescut semnificativ nivelul de expertiză. Nu înseamnă că știm tot – procesul de învățare nu se oprește niciodată. Înseamnă, însă, că anticipăm foarte bine ce merită învățat”, explică pentru Forbes România acționarul Agrosel.

Una dintre marile provocări ale industriei, și implicit ale companiei pe care o conduce Levente Szell, este migrația accelerată a populației spre urban, un fenomen ce s-a intensificat în ultimii ani. De asemenea, dinamicitatea pieței este și ea un factor important de luat în seamă atunci când se realizează strategia unei afaceri de profil.

„Preferințele consumatorilor se schimbă. Speciile de legume și flori mai dificil de cultivat sunt tot mai des căutate sub formă de răsaduri. Aceasta reduce riscurile asociate procesului de cultivare și scurtează timpul necesar îngrijirii plantelor până la momentul înfloririi sau recoltării. Este un trend pe care îl luăm în calcul în strategia noastră. Totuși, comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, ne bucurăm să constatăm că, în sectorul de grădinărit casnic, consumul de semințe de legume este mai ridicat în România. Acest fapt demonstrează că românii sunt mai deschiși, mai harnici și mai motivați să-și aibă propria grădină și să cultive legume cu gustul autentic de odinioară”.

Potrivit lui Levente Szell, problemele din legumicultura românească sunt numeroase și persistă de mulți ani, împiedicând dezvoltarea durabilă a acestei industrii.

„Nici nu știu de unde să încep: lipsa de organizare între producători, lipsa investițiilor în tehnologie, absența unei strategii naționale pe termen lung și a subvențiilor care ar putea reduce diferența tehnologică față de alte țări. Lista ar putea continua. Dacă ar fi să subliniez cele mai importante obstacole în dezvoltarea legumiculturii românești, acestea ar fi nivelul scăzut al investițiilor și lipsa unei strategii pe termen mediu și lung”.

Cu toate acesta, cert este că odată cu industrializarea și creșterea nivelului de trai, consumul de legume este tot mai mare și își va menține trendul ascendent în România. În plus, nevoia de a produce local și la un preț competitiv va crește, ceea ce reclamă investiții.

„În caz contrar, volumul importurilor va crește și mai mult. În prezent, există deja un dezechilibru major între importuri și producția locală, cu un raport de 60% în favoarea importurilor. Lipsa investițiilor majore în acest sector accentuează dezechilibrul, și va fi nevoie, probabil, de mulți ani pentru a-l contrabalansa”.

Într-un astfel de context, cum arată planurile de viitor ale companiei? Pentru 2025, în primul rând, oficialul Agrosel și-a propus să-și extindă echipa.

„Din 2025, anticipăm o creștere a producției și rezultate semnificative în ameliorarea pe segmente de nișă pentru Europa de Est. Creșterea producției se va realiza prin implementarea unor soluții AI în automatizare și procesare, vom instala soluții de warehouse management și vom continua personalizarea ERP și CRM. Vom avansa cu robotizarea, vom mări capacitatea laboratorului nostru acreditat RENAR. Pe scurt: nu ne vom plictisi”.

Tot anul viitor, reprezentanții companiei vor să publice primul raport și prima strategie de sustenabilitate.

În 2023, Agrosel a raportat o cifră de afacere ce a depășit 63,8 milioane de lei. De cealaltă parte, compania Hektar, destinată producătorilor profesioniști, a raportat anul trecut o cifră de afaceri de peste 4,6 milioane de lei. Astăzi, platforma Agrosel de la Câmpia Turzii se întinde pe o suprafață de 50.000 mp. Numărul de plicuri de semințe microambalate produse pe an de companie este de 25 de milioane, în timp ce mixturile de gazon depășesc 800 de tone.

*Mai multe detalii despre strategia de business a companiei și trendurile din această industrie, puteți citi în ediția următoare a Forbes România.

Piața terenurilor din București traversează o perioadă de transformări semnificative, influențată de dezvoltarea infrastructurii, reglementările urbanistice stricte și necesitatea regenerării urbane, arată o analiză a iO Partners.

Acești factori îi determină pe dezvoltatori să își îndrepte atenția spre orașele-satelit și zonele limitrofe, generând o migrație demografică semnificativă, reflectată prin creșterea rapidă a numărului de locuitori în aceste zone.

„Proiectele de infrastructură, precum drumurile radiale și extinderea rețelei de metrou, vor genera rapid noi oportunități de dezvoltare, în special în sectorul rezidențial și comercial. Dezvoltatorii deja prospectează intens zonele aflate de-a lungul acestor drumuri, speculând conectivitatea sporită pe care o vor aduce. Axa Chitila-Mogoșoaia și Corbeanca-Balotești, deja atractivă, va beneficia semnificativ de pe urma unei accesibilități îmbunătățite, consolidându-și potențialul pentru noi investiții imobiliare. Acestea vor fi și zonele unde prețurile vor crește în perioada următoare, pe fondul cererii crescute”, a declarat Flavius Pop, Senior Consultant Transaction Advisory în cadrul iO Partners.

Un aspect important al pieței terenurilor din București îl reprezintă fostele platforme industriale, care, prin vasta lor prezență în spațiul urban, oferă oportunități valoroase pentru dezvoltare. 

Majoritatea acestor terenuri sunt dezafectate sau cu activitate redusă, însă dispun de avantaje evidente: locații strategice, infrastructură preexistentă (apă, canalizare, electricitate) și acces facil la arterele principale de trafic. Suprafața lor extinsă elimină necesitatea de comasare a terenurilor, simplificând procesul de planificare pentru proiecte viitoare.

În țările vestice, aceste tipologii de terenuri sunt printre cele mai căutate, de aceea implicarea autorităților locale este esențială. Aceste tipuri de proiecte ar trebui să beneficieze de un statut special, având în vedere importanța regenerării urbane și reintegrării zonelor industriale dezafectate în peisajul urban, arată reprezentanții iO Partners.

Însă, pe fondul dificultății obținerii avizelor pentru proiectele mai mari, tot mai mulți dezvoltatori aleg să achiziționeze terenuri de dimensiuni mai mici de 3.000 mp. Acestea au un statut diferit de avizare fără a fi necesară elaborarea unui plan urbanistic zonal (PUZ), favorizând astfel dezvoltări mai mici. 

Dezvoltatorii orientați spre produse de nișă își concentrează atenția asupra terenurilor situate cât mai aproape de zona centrală, dar care se află în afara Zonelor Protejate. Această alegere le permite să păstreze accesul facil la infrastructură și atractivitatea oferite de proximitatea centrului orașului.

Prețurile actuale și-au păstrat trendul ascendent înregistrând 8-10% creștere anuală la terenurile neautorizate și 20-25% creștere la terenuri autorizate, unde proprietarii au rămas ferm în așteptările lor, cu toate că dezvoltatorii manifestă o anumită prudență în investiții.

Această prudența accentuată a investitorilor a stimulat interesul pentru parteneriatele de tip joint venture, care oferă o soluție eficientă în distribuirea costurilor și reducerea riscurilor financiare. 

În cadrul acestor parteneriate, proprietarul contribuie cu terenul, în timp ce investitorii se ocupă de dezvoltarea proiectului, evitând blocarea unor sume semnificative în achiziția terenului. 

Un nou element pe piață, încă timid, dar mai bine conturat față de anii precedenți, este reliefat în cererea pentru dezvoltarea de centre de date. Solicitările în acest sens câștigă teren, alimentate de nevoia tot mai mare pentru servicii digitale, migrarea companiilor către cloud și expansiunea industriei IT&C. 

România, cu o poziție geografică strategică în Europa de Est și costuri operaționale mai reduse comparativ cu piețele occidentale, devine un punct de interes pentru investitori și operatori de centre de date. 

Cererea se concentrează în marile orașe precum București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, unde există acces la infrastructură solidă, forță de muncă specializată și conectivitate excelentă la rețelele regionale de internet. 

Totodată, operatorii preferă terenurile din zonele periurbane pentru a minimiza costurile și a facilita extinderile ulterioare, prioritizând locațiile cu acces ușor la surse de energie și rețele redundante, se mai arată în analiza iO Partners.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Lanțul de supermarketuri Billa se pregătește de un amplu proces de expansiune. În 2025, compania a anunțat că va investi peste 31 milioane de euro numai în extinderea pe piața din Bulgaria.

Astfel, retailerul va deschide în 2025, în Bulgaria, 13 magazine noi, scrie platforma esmmagazine.com.

De asemenea, 7 milioane de euro vor fi alocate pentru renovarea a peste 10 magazine. În plus, Billa anunță că va investi 2,3 milioane de euro în ultima fază de construcție a centrului său logistic din Stara Zagora, care va deveni functional la începutul primăverii 2025.

Anul acesta, Billa a investit pe piața din Bulgaria suma de 56 de milioane de euro. Pe piața din Bulgaria, retailerul deține 161 de magazine în 50 de orașe.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

În Europa Centrală și de Est nu au fost multe tranzacții în segmentul comercial imobiliar anul acesta, dar NEPI Rockcastle, cel mai mare proprietar de centre comerciale din regiune, a fost pus pe treabă.

Compania a bifat o achiziție importantă, cea a Magnolia Shopping Centre din Wroclaw (Polonia), în urma unei tranzacții off-market, în valoare de 373 milioane de euro. Iar Rüdiger Dany, CEO al NEPI Rockcastle, a declarat pentru Forbes România că planurile de achiziție ale companiei nu se opresc aici și că s-ar mai putea semna un alt contract „până la finalul anului”. 

„Ne bucurăm că am achiziționat această proprietate din Polonia, fiind un mall regional din al treilea mare oraș al acestei țări, cu un palmares foarte bun. Vedem potențial de dezvoltare bun pentru acest asset în următorii ani și sperăm să mai facem afaceri cu Union Investment (fostul proprietar al mall-ului n.r.)”, a declarat CEO-ul NEPI Rockcastle.

În ciuda creșterii costurilor de finanțare, compania a identificat, încă din vară, o rețea de achiziții de aproximativ 800 de milioane de euro, din care până acum s-au folosit cele 373 de milioane de euro în Polonia. România este piața de origine a companiei, așa că strategia de dezvoltare vizează extinderi viitoare, inclusiv prin achiziții, cu condiția să apară oportunități pe piață. 

„În prezent, analizăm și alte active, fiind în exclusivitate. Așa că, poate, cu ajutorul lui Dumnezeu, am putea semna chiar și până la sfârșitul anului următoarea noastră achiziție. Vom vedea. Din nou, vorbim despre proprietăți de aceeași calitate, cu poziție dominantă”, a punctat el. 

În prezent, pe plan local, NEPI Rockcastle lucrează la proiectul extinderii Promenada Mall din București cu încă 55.400 mp a zonei de retail, la care se adaugă spații de birouri, un centru sportiv și un cinema. Investiția se ridică la 260 de milioane de euro. 

Dar dezvoltatorul are și la Galați un proiect care așteaptă autorizațiile de construcție, pentru un parc de retail de peste 35.000 mp. Asta în condițiile în care deja operează acolo „cu foarte mult succes” singurul centru comercial din oraș, amplasat în zona de nord, Shopping City Galați. 

Compania a achiziționat în sudul Galațiului un teren de 17 hectare, amplasate chiar pe malul Dunării, pe care va ridica, pe lângă noul mall, și un proiect rezidențial. Investiția s-ar putea ridica la 50 de milioane de euro, iar construcția ar putea demara până la jumătatea anului viitor.

Și aici, cererea de spații a retailerilor este una pozitivă, arată Rüdiger Dany, precizând că sunt atât clienți existenți deja în Galați, care vor să se extindă în viitorul centru comercial, cât și nume noi. 

Compania a obținut în 2024 cele mai bune rezultate de până acum, cu venituri estimate la o creștere de 5,5% în raport cu 2023. Rüdiger a precizat că ar putea fi ajustate în sus și dividendele, în principal pentru că operațiunile din centrele comerciale au depășit așteptările. 

„Chiar dacă ne așteptam la o creștere mai mare, desigur, determinată de inflație, motivul principal a fost acela că cifrele de afaceri ale comercianților noștri ar putea să crească chiar mai mult decât în 2023, care, trebuie să înțelegeți, a fost până acum cel mai bun an al companiei, de departe”, a precizat el.

Performanța centrelor comerciale din România; noi investiții în Bulgaria și Ungaria

În prezent, gradul de ocupare a spațiilor din mall-urile deținute de NEPI Rockcastle este de 98%, ceea ce face dificilă acomodarea de noi retaileri și chiar există liste de așteptare. Potrivit CEO-ului, toate au performanțe bune, dar sunt câteva „vârfuri de lance”, mega performeri precum Mega Mall și Promenada Mall din București sau City Park din Constanța. 

Compania a inaugurat anul trecut mall-ul Promenada Craiova, care acoperă 65.000 mp, la care s-a adăugat mai târziu și un cinema și două restaurante driveway. Mallul are rezultate bune de la lună la lună, cu creșteri de două cifre, arată Rüdiger Dany.

„Este normal. Când un nou centru comercial intră pe piață, trebuie întotdeauna să-și facă loc, cum s-ar spune. Suntem oameni, suntem obișnuiți să conducem în weekend să ne facem cumpărăturile undeva, iar a schimba obiceiurile clienților nu este o sarcină ușoară. Suntem foarte mulțumiți de modul în care activul crește în prezent”, spune el referindu-se la centrul comercial din Craiova.

Cererea de spații comerciale depășește însă oferta și vine atât de la retaileri regionali polonezi precum LPP sau CCC, care vor să-și mărească numărul de magazine fizice și portofoliul, cât și din partea unor branduri din vestul Europei.

În contextul în care economiile marilor puteri occidentale precum Germania sau Franța încetinesc, iar PIB-ul anual al României crește, chiar dacă cu 1,8%, mult sub previziunile economice inițiale, de 3%, retailerii mizează și ei pe o creștere a puterii de cumpărare. 

„Sunt o mulțime de retaileri care se uită la Europa centrală și de est, care este noua Europă și care va demonstra o creștere mai mare în următorii ani. Și e normal să bată la ușa noastră, fiind principalul jucător din regiune care poate să le ofere retailerilor loc de creștere pe opt piețe diferite și 60 de active”, a declarat reprezentantul NEPI Rockcastle. El a oferit drept exemplu brandul Rituals, de produse de frumusețe și îngrijire corporală, care a deschis recent un magazin în Mega Mall.

„La deschidere, cozile erau incredibile, lumea a reacționat foarte pozitiv, lucru care poate nu s-ar fi întâmplat în alte capitale din vestul Europei”, consideră el. 

La nivel regional, compania are planuri privind dezvoltarea unui nou mall în Plovdiv, al doilea oraș din Bulgaria, țară unde deține deja două malluri în capitala Sofia, ambele cu performanțe foarte bune. Aici, chiar înainte de începerea construcției, se semnaseră deja contracte de închiriere pentru 47% din suprafața totală. 

Pe lângă planurile privind construcții noi, dezvoltatorul investește permanent în modernizarea celor existente. Arena Mall din Budapesta, de exemplu, un mall de peste 60.000 mp, beneficiază de fonduri de 30 de milioane de euro în următorii 2-3 ani, pentru modernizare. 

Traficul din malluri a crescut ușor, valoarea coșului mai mult

Valoarea pieței de retail din regiune și potențialul său sunt exemplificate nu doar prin indicatorul de trafic, adică numărul de clienți care vizitează mall-urile, ci și prin valoarea medie a coșului: cât cheltuiesc oamenii.

În privința mall-urilor din portofoliul NEPI Rockcastle, nivelul traficului este în prezent peste cel de dinaintea pandemiei de Covid. Însă, chiar dacă acesta a crescut cu puțin, în jur de 1-2%, marea schimbare o reprezintă valoarea coșului de cumpărături. Potrivit lui Rüdiger Dany, aceasta s-a majorat continuu în ultimii ani, iar în ultimele nouă luni din 2024, cu 8,3% comparativ cu aceeași perioadă din 2023.

„Vedem această creștere de-a lungul întregului nostru portofoliu, dar în mod special în România, unde în 2023 am avut un salt fantastic. Sigur, această valoare nu poate crește la infinit, dar o creștere tot se observă”, spune el.

Dezvoltările rezidențiale, doar o conjunctură

Când dezvoltatorul a livrat proiectul rezidențial Vulcan Residence, cu 256 de apartamente, situat în vecinătatea parcului de retail Vulcan din București, mulți jucători din piață s-au întrebat dacă își va schimba direcția dinspre retail. „Nu”, este răspunsul lui Rüdiger Dany. „Dar proiectele rezidențiale sunt interesante, chiar în condițiile creșterii costurilor de construcție, cu 20% în ultimul an”, explică el.

Vulcan City a fost dezvoltat datorită suprafeței mari de teren pe care o achiziționase compania, și care nu putea fi folosită pentru alte tipuri de dezvoltări. La fel se va întâmpla și la Galați, unde cele 17 hectare sunt mult peste necesarul dezvoltării unui mall, dar și la Craiova, lângă mallul deschis anul trecut, sau la Brașov, unde NEPI Rockcastle deține un parc de retail. 

„Lumea poate să stea liniștită în România. Nu concurăm pe segmentul rezidențial, nu e strategic pentru noi. De exemplu, când am cumpărat terenul din Galați, nu puteam să-l refuzăm doar pentru că era prea mare. Așa că am planificat un proiect rezidențial și un hotel. Dar, evident, rezidențialul este o extensie foarte bună, pentru că oamenilor le place să locuiască lângă un centru comercial, să aibă totul aproape, plus că toate spațiile verzi sunt bine întreținute, iar mall-urile sunt bine conectate cu restul orașului”. (R.D.)

În cazul proiectului Vulcan City, mai sunt doar 20 de unități disponibile, din cele 256, iar prețurile variază între 120.000 și 300.000 de euro. Următoarele proiecte rezidențiale vor fi la Brașov și Craiova, în momentul în care sunt obținute autorizațiile de construcție. Posibil chiar anul viitor, explică reprezentantul NEPI Rockcastle. 

Un alt domeniu abordat de dezvoltator în 2022 este cel al investițiilor verzi. Anul acesta, compania a revenit pe piața de eurobonduri după mai bine de doi ani și a atras, într-o emisiune de obligațiuni verzi, 500 milioane de euro de pe piețele internaționale.

„Oricine se uită la bilanțul nostru, vede o companie extrem de solidă. Suntem evaluați cu standardul BBB+ de către Standard & Poor’s, ceea ce înseamnă că suntem într-o formă foarte, foarte bună. Și, în același timp, avem foarte mult potențial de creștere în România, dar și în celelalte țări din Centrul și Estul Europei”, concluzionează Rüdiger Dany.

În România, compania a achiziționat terenuri unde va demara construcția de parcuri fotovoltaice, pentru care a alocat în jur de 150 de milioane de euro anul acesta și în 2025.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Cuba, ţară care odată producea a milioane de tone de zahăr, se aşteaptă ca în 2025 să producă numai 300.000 de tone, pe măsură ce autorităţile se chinuie să găsească resursele necesare pentru plantarea de trestie de zahăr.

Odinioară, în Cuba existau sute de fabrici ce produceau zahăr brut pentru consum intern și export. Însă lipsa de combustibili, îngrăşăminte şi forţă de muncă, ce afectează întregul sector agricol din Cuba, au lovit sectorul zahărului în mod deosebit, în condiţiile în care recolta de trestie de zahăr scade în fiecare an până la noi minime istorice, notează Reuters.

Producţia de zahăr este dominată de fabricile de stat în economia cubaneză. Anul acesta, din cauza recoltei reduse de trestie de zahăr, înseamnă că vor funcţiona un minim istoric de 15 fabrici de procesare, faţă de 24 în urmă cu un an, a anunţat Guvernul de la Havana cu ocazia deschiderii primei fabrici în această săptămână, potrivit Agerpres.

„Trebuie să plantăm trestia”, declara vicepreşedintele Salvador Valdes, la finele lunii noiembrie, în provincia Camaguey din centrul Cubei, o provincie ce ar urma să producă doar 10.000 de tone de zahăr, comparativ cu 200.000 de tone în trecut.

„Primul lucru este trestia. Dacă avem trestie vom avea şi ce recolta, dar avem din ce în ce mai puţină trestie”, a spus Valdes.

Guvernul de la Havana nu a dat încă publicităţii cifrele privind producţia de zahăr din ultimul sezon, care potrivit Reuters a atins un minim istoric de 300.000 de tone, pe baza surselor şi articolelor publicate în presa regională din Cuba.

O astfel de cifră este similară cu producţia de zahăr a Cubei la finele secolului XIX.

După ce noile sancţiuni americane şi pandemia de COVID-19 au tăiat câştigurile în valută ale Cubei şi au declanşat o amplă criză economică în 2020, producţia de alimente a scăzut cu peste 40% iar procesare de alimente a înregistrat un declin similar, spun autorităţile.

Până în 1989, Cuba era cel mai mare exportator mondial de zahăr, principalul său client fiind SUA, până în 1960, apoi URSS care cumpăra zahărul cubanez la tarif preferenţial.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Companiile de distribuție a energiei electrice Rețele Electrice Muntenia, Rețele Electrice Dobrogea și Rețele Electrice Banat, parte a grupului PPC în România, fuzionează sub numele Rețele Electrice România, pe 30 noiembrie 2024.

Fuziunea companiilor într-o singură entitate legală urmărește optimizarea operațiunilor specifice la nivelul celor 3 regiuni unde operează, prin eficientizarea modului de alocare a resurselor și reducerea complexității administrative.

Mihai Pește, Director General al Rețele Electrice România: „Rețelele digitalizate și reziliente sunt esențiale pentru a oferi clienților serviciile adaptate la noile realități ale tranziției energetice, cu consum sporit la nivelul locuințelor, producție de energie în mod descentralizat la prosumatori sau mobilitate electrică. Prin fuziunea companiilor noastre, vom îmbunătăți eficiența operațională pe termen mediu și lung, ceea ce ne va permite să accelerăm modernizarea rețelelor de distribuție și să contribuim esențial la tranziția energetică a României,”

De asemenea, compania lansează noul website Rețele Electrice România, www.reteleelectrice.ro, cu o serie de noutăți menite să ofere clienților o experiență digitală mai intuitivă și informativă. Pe pagina de start, utilizatorii pot folosi widgetul de întreruperi prin care, introducând codul POD al locului de consum, pot verifica rapid dacă există o întrerupere de curent electric programată sau accidentală. Totodată, noul widget pentru contoarele inteligente permite utilizatorilor să afle dacă au deja un contor inteligent instalat la adresa lor sau când este programată instalarea acestuia, oferind posibilitatea de a-și lăsa datele de contact pentru o programare.

Noua societate va asigura în continuare serviciul de distribuție a energiei electrice în București și judetele Ilfov, Giurgiu, Constanța, Tulcea, Ialomița, Călărași, Caraș Severin, Timiș, Hunedoara și Arad.

Clienții vor continua să beneficieze de servicii pe care le vom îmbunătăți continuu, de tehnologii avansate în distribuția de energie electrică și de soluții digitale tehnice și pentru interacțiunea cu compania.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Reprezentanții Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură anunță că APIA a plătit fermierilor până în prezent peste 1,08 miliarde de euro, respectiv 5,38 miliarde de lei, în cadrul campaniei de plăţi în avans aferente anului de cerere 2024.

Suma totală autorizată la plată a depăşit 1,283 miliarde de euro (6,383 miliarde de lei lei).

„APIA a plătit suma de 1.082.719.726,88 euro (5.386.859.214,35 lei), astfel: 1.070.195.712,70 euro (5.324.544.729,42 lei) din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă); 12.524.014,18 euro ( 62.314.484,93 lei) din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) şi BN1 (cofinanţare de la Bugetul Naţional)”, precizează reprezentanții instituției, potrivit Agerpres.

În Campania 2024, plăţile din (FEADR) şi (BN1) pentru intervenţiile DR (dezvoltare rurală) se efectuează de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Plăţile pentru intervenţiile finanţate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9753 lei/euro, iar plăţile pentru măsuri finanţate din FEADR la cursul de schimb valutar de 4,9756 lei/euro.

Campania de plăţi în avans se va derula în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2024, interval în care APIA va efectua plăţi în valoare de 1,2 miliarde de euro pentru un număr de peste 700.000 fermieri eligibili.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Fundația Hope and Homes for Children, alături de 10 sportivi-campioni, a premiat aseară, în cadrul Galei Burselor DAR, 30 de copii cu rezultatele excepționale la învățătură, în sport și în arte. Proiectul Burselor DAR, aflat la a treia ediție, este dedicat recunoașterii și susținerii performanțelor remarcabile ale copiilor și tinerilor din medii vulnerabile, pentru ca lipsurile să nu le fure dreptul de a străluci. Evenimentul a fost găzduit de Bănca Națională a României, unde, în această perioadă, se desfășoară expoziția temporară Un alt fel de tezaur: Campionii României.

Aseară, chiar campionii României – David Popovici, Ionela și Marius Cozmiuc, Maria și Florin Lehaci, Roxana Anghel, Florin Enache, Andrei Sebastian Cornea, Amalia Bereș și Florin Horodișteanu – au premiat excelența, într-o întâlnire plină de puterea performanței și de vulnerabilitatea drumului până acolo.

David Popovici, Ambasador Hope and Homes for Children, a transmis un mesaj de încurajare tinerilor bursieri: „Fiecare dintre voi are puterea de a transforma lumea, iar prezența noastră aici, alături de voi, pentru a celebra succesul vostru, este o onoare. Prin muncă și perseverență, sunteți inspirație pentru ceilalți și exemple vii că nimic nu este imposibil atunci când îți urmezi visul cu determinare și curaj.”

Membrii lotului olimpic de canotaj au vorbit despre importanța disciplinei și a muncii asidue și i-au încurajat pe tinerii bursieri să își urmeze visurile, indiferent de cât este de greu – subliniind puterea educației în drumul spre excelență.

Hope and Homes for Children își propune, prin acest program de burse, să sprijine tinerii din medii defavorizate, oferindu-le nu doar suport financiar, ci și mentori care să îi îndrume și să îi motiveze. Programul Burselor DAR are ca scop oferirea de oportunități egale copiilor talentați, pentru ca poveștile grele de viață sau neajunsurile să nu mai taie aripile celor cu rezultate remarcabile. Fundația s-a angajat, începând cu 2022, să susțină performanța copiilor și tinerilor cu potențial extraordinar prin intervenții în valoare de 2.000 de euro, pentru fiecare.

Bursierii anului școlar 2024-2025 sunt atât elevi, cât și studenți, provenind din București și alte 9 județe ale țării. Procesul de selecție a fost realizat de echipa Hope and Homes for Children, alături de un juriu alcătuit din personalități din diverse domenii: jurnaliștii Amalia Enache, Florin Negruțiu și Mihai Morar, alături de antrenorul de înot Adrian Rădulescu, violonistul Alexandru Tomescu, psihologul Diana Vasile și trainerul Dorin Boabeș, s-au alăturat acestui proiect, contribuind cu expertiza și viziunea lor la identificarea tinerilor care vor beneficia de bursele acestui program.

Partenerii Hope and Homes for Children care fac posibile Bursele DAR: Alliance Healthcare România, Banca Transilvania, B&BCollection, Douglas Romania, ZARA România ca parte a echipei Inditex și PENNY Romania.