PIB-ul SUA crește constant, recesiunea nu s-a materializat, rata șomajului este în jur de 4% – toate acestea arată că economia americană merge rezonabil de bine. Dacă adăugăm și faptul că prețurile acțiunilor sunt aproape de niveluri-record, am putea crede că americanii sunt mulțumiți de reziliența țării lor în fața crizelor globale.

Cu toate acestea, 46% dintre americani descriu actualele condiții economice drept „slabe”, iar peste 50% spun că sunt într-o situație mai proastă decât acum patru ani, potrivit unui sondaj recent al Gallup la care face referire Statista.

Unul dintre principalele motive ale acestei diferențe între cifrele din economie și părerile cetățenilor este, probabil, inflația sau, mai exact, rezultatul celor doi ani și jumătate de inflație ridicată: prețurile mari.

Deși inflația a scăzut la 2,4% – cel mai mic nivel din februarie 2021 – șocul prețurilor rămâne real: multe categorii de prețuri nu au revenit și probabil nici nu vor reveni la nivelurile de dinainte de criză.

Ceea ce s-a întâmplat în SUA și în Europa în ultimii doi ani este dezinflatie – adică o decelerare a creșterii prețurilor. Pentru ca nivelul general al prețurilor să scadă efectiv, rata inflației ar trebui să scadă sub zero – ceea ce ar semnifica deflație.

Graficul alăturat, pregătit de Statista, arată că rata inflației a scăzut destul de mult de la vârful de 9,0% din iunie 2022, dar prețurile de consum au continuat însă să crească și sunt acum cu 21,5% mai mari decât erau în ianuarie 2020.

Astfel, în timp ce unele prețuri au revenit sau vor reveni de la nivelurile de vârf pe măsură ce blocajele lanțurilor de aprovizionare se atenuează și crizele globale se diminuează, majoritatea vor continua probabil să crească la nivel agregat, dar analiștii speră că aceasta va avea loc într-un ritm mai lent.

Ce categorii au fost afectate cel mai mult de inflație?

Deși inflația s-a redus în ultimele luni la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani, nu putem ignora faptul că prețurile de consum din Statele Unite au crescut semnificativ, pe măsură ce mai mulți factori au creat o furtună perfectă de presiuni inflaționiste.

Nu toate prețurile au crescut la fel, iar în timp ce unele categorii de cheltuieli au înregistrat creșteri de preț chiar mai abrupte decât 21,7% din februarie 2020, altele au crescut foarte puțin. După cum arată graficul alăturat, pregătit de Statista, Indicele Prețurilor de Consum pentru Transport, care include vehicule noi și second-hand, bilete de avion, benzină și alte bunuri și servicii legate de transport, a crescut cel mai rapid din februarie 2020.

La celălalt capăt al scalei, prețurile pentru educație și comunicații, care includ, de exemplu, taxele de școlarizare, taxele poștale și serviciile telefonice, au crescut doar cu 4,9% în aceeași perioadă.

Alte categorii de cheltuieli cu creșteri de prețuri peste medie de la începutul pandemiei sunt alimentele și băuturile, precum și locuințele, care au crescut cu 26% și, respectiv, 24,9% din februarie 2020. Prețurile pentru recreere, îmbrăcăminte și îngrijire medicală au înregistrat creșteri mai moderate în ultimii patru ani și jumătate. Prețurile energiei nu sunt o categorie separată, ci sunt incluse în alte categorii în funcție de scopul lor. De exemplu, prețurile benzinei sunt incluse în categoria transport, în timp ce energia pentru gospodărie este inclusă la locuințe. Privit separat, prețul energiei a înregistrat 27% creștere din februarie 2020.

Grafic al Statista

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.