Teama de eșec și accesul dificil la finanțare rămân principalele provocări pentru antreprenorii din România, potrivit Raportului GEM 2022-2023. Deși peste 63% dintre români consideră că există condiții favorabile pentru a începe o afacere, barierele culturale și economice încă frânează dezvoltarea mediului antreprenorial.
Antreprenorii români se confruntă cu un paradox: în ciuda oportunităților percepute, teama de eșec afectează peste 58% din populația adultă. Potrivit Raportului Global Entrepreneurship Monitor (GEM) pentru România, realizat de echipa Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, această anxietate este printre cele mai ridicate la nivel mondial, plasând România pe locul cinci global la acest indicator.
România se bucură de un potențial antreprenorial competitiv în regiune, cu 63,75% dintre români percepând condiții bune pentru lansarea unei afaceri în următoarele șase luni. De asemenea, 62,68% dintre aceștia cred că dețin cunoștințele necesare pentru a începe o afacere. Cu toate acestea, rata activității antreprenoriale în fază incipientă (8,25%) rămâne sub media globală a GEM (12,94%). În schimb, rata antreprenorilor consacrați este mai ridicată, indicând o comunitate prudentă, dar stabilă.
„Aceste date evidențiază un ecosistem care sprijină reziliența, dar nu încurajează suficient asumarea de riscuri necesare pentru inovare disruptivă”, explică conf. univ. dr. Tünde Petra Szabó, coordonatorul echipei GEM România.
Profilul antreprenorului român
Raportul evidențiază că majoritatea antreprenorilor români sunt bărbați (68,4%) cu vârste între 35-44 de ani, educație superioară (56,4%) și venituri peste medie. Majoritatea își desfășoară activitatea în sectorul serviciilor de consum (51,5%) sau al industriei prelucrătoare (35,4%). În contrast, femeile rămân subreprezentate în antreprenoriat, în ciuda creșterii acestora la nivel global. „România trebuie să facă mai mult pentru a încuraja participarea femeilor în antreprenoriat. Aceasta este o resursă neexploatată care poate contribui semnificativ la dinamismul economic,” subliniază Szabó.
Accesul dificil la finanțare rămâne o problemă majoră pentru antreprenori. România se situează sub media economiilor cu venituri medii în ceea ce privește sprijinul guvernamental pentru antreprenoriat. Conf. univ. dr. Răzvan V. Mustață, decanul FSEGA, argumentează că este nevoie de politici coerente și strategice pentru a susține ecosistemul antreprenorial. „Guvernul poate facilita accesul la finanțare prin programe adaptate nevoilor antreprenorilor, dar și prin reformarea educației antreprenoriale. Integrarea cursurilor de antreprenoriat în școli poate avea un impact semnificativ pe termen lung,” adaugă acesta.
Studiile superioare joacă un rol esențial în succesul antreprenorial, arată raportul GEM. Rectorul UBB Cluj, prof. univ. dr. Daniel David, subliniază că universitățile trebuie să urmeze modele internaționale echilibrate care să combine cercetarea avansată cu componente antreprenoriale. „Nu trebuie să forțăm universitățile să devină antreprenoriale fără o bază solidă de cercetare. Acest lucru ar putea limita inovațiile disruptive necesare unei economii competitive,” afirmă rectorul.
Pentru a stimula antreprenoriatul, experții GEM România recomandă dezvoltarea unor politici pe termen lung, susținute de incubatoare de afaceri, centre de inovare și programe de mentorat. „Schimbările profunde necesită timp. Guvernul, mediul academic și sectorul privat trebuie să colaboreze pentru a construi un ecosistem antreprenorial sănătos, care să susțină atât inovațiile incrementale, cât și cele disruptive,” concluzionează prof. univ. dr. Levente Szasz, prorector UBB.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.