Dr. Florentina Constantin, medic primar pediatru

A început un nou an școlar și, odată cu acest eveniment, revine insistent o întrebare pe care și-o pun toți părinții: Cum „îmbunătățim” imunitatea copiilor care merg în colectivitate?

Ei bine, nu e ușor să răspunzi corect la această întrebare. Sistemul imunitar al copiilor este diferit de cel al adulților, este unic pentru că el se adaptează în funcție de nevoile lor din perioada de creștere. Există două componente ale sistemului imunitar: una cu care ne naștem și sistemul imunitar dobândit (pe care îl dezvoltăm pe măsură ce suntem expuși la diferiți agenți patogeni, adică bacterii și virusuri). Prin urmare, cum putem să ajutăm această „armată” de apărare a organismului?

Rolul dietei și al igienei

De asemenea, copiii trebuie învățați de mici regulile de igină (spălatul pe mâini făcut frecvent, tușitul sau strănutatul în plica de la cot și nu în palme).

La ce să ne așteptăm iarna

Copiii mici au în general 5-6 infecții de căi respiratorii superioare pe an. Cei din colectivitate au aproximativ 10 infecții virale pe an. Aceste infecții durează în medie cam 7 zile, iar unii copii rămân cu o tuse reziduală de aproximativ 1-3 săptămâni.

Virușii și bacteriile întăresc imunitatea

Sistemul imunitar al copiilor devine cu atât mai puternic cu cât se va întâlni cu mai mulți agenți patogeni. Așa apar anticorpii. De asemenea, imunitatea unui copil este stimulată de introducerea lui în colectivitate (creșă, grădiniță, școală).

Dacă apar virozele, tratamentul impune combaterea febrei, hidratarea corespunzătoare, curățarea căilor aeriene superioare și un program de somn corespunzător.

În cazul virozelor nu se administrează antibiotice. În cazul unor episoade repetate de infecții virale este important să se facă analize de sânge. Dacă aceste analize pun în evidență un deficit de vitamine se recomandă o suplimentare a acestora.

Rolul vitaminelor C și D

Vitamina D este necesară încă din perioada prenatală, deoarece un nivel redus din aceasta în timpul sarcinii poate duce la nașterea unor bebeluși cu greutate mică și la un risc crescut de a dezvolta tulburări de creștere a oaselor. Vitamina D este importantă în capacitatea de apărare a organismului, dezvoltarea și menținerea oaselor și în absorbția calciului. Aportul adecvat de vitamina D aduce beneficiu sistemului imunitar, deoarece ajută la activarea celulor B, celulelor T și la producerea unor compuși cu acțiune antimicrobiană în cazul unei infecții. Dacă nivelul de vitamina D este scăzut, acești compuși nu se mai pot sintetiza.

Sursele de vitamina D sunt soarele, alimente ca laptele, ouăle, somonul și vegetale (laptele de soia, migdale, orez). Se recomandă ca vitamina D să fie administrată zilnic până la 2 ani și apoi, în sezonul rece, până la 18 ani.

Curele de vitamina C sunt fructele (lămâi, portocale, grapefrut) și legumele (roșii, cartofi, varză, broccoli, spanac, conopidă). Este un antioxidant puternic și joacă un rol esențial în protejarea organismului.

Esențialul despre… VITAMINE

Ideal este ca un copil să primească vitamine dacă există carențe în organism.

Părinții își doresc să contribuie la creșterea imunității copiilor și de aceea le dau suplimente sub formă de vitamine, minerale, produse naturiste (cătină, echinaceea, lapte de măgăriță, lăptișor de matcă etc.). Nu greșesc, suplimentele alimentare pot ajuta la menținerea stării de sănătate a organismului. Atenție, însă! În folosirea acestora se recomandă precauție și supravegherea de către un medic, deoarece FDA (Agenția Americană a Medicamentelor) și EMEA (Agenția Europeană a Medicamentului) nu solicită înainte de punerea pe piață ca acestea să fie testate în privința siguranței și eficacității, așa cum se întâmplă în cazul medicamentelor. Unele dintre aceste suplimente pot determina reacții alergice, inclusiv șoc anafilactic. Altele nu se administrează dacă copilul are boli autoimune, în caz de chimioterapie și pot provoca interacțiuni medicamentoase.

Dr. Florentina Constantin te sfătuiește:

Ce trebuie să știi depre vaccinuri

Prin vaccinare,  sistemul imunitar își creează anticorpi, procesul fiind același cu situația în care organismul este expus la o anumită boală.

Stimularea imunității se face și prin vaccinare. De aceea este important să știm ce sunt vaccinările și cum reacționează organismul la vaccinare.

În timpul sarcinii, fătul primește anticorpi de la mamă, prin placentă. În perioada post-natală, sugarul primește anticorpi prin laptele matern (dar protecția este de scurtă durată, aproximativ 6 luni). Anticorpii materni nu conferă același grad de protecție comparativ cu anticorpii produși de sistemul imunitar propriu al sugarului. De aceea, este important să se înceapă stimularea activă, adică vaccinarea sugarului înainte de vârsta de 6 luni, când protecția furnizată de către mamă începe să scadă. Sistemul imunitar al sugarului se maturizează treptat, de aceea sunt necesare mai multe doze de vaccin pentru a obține o protecție satisfăcătoare. Pentru a se produce anticorpi, trebuie să existe un interval de minimum 4 săptămâni între două doze ale aceluiași vaccin. După primele doze de vaccin, anticorpii au o durată de viață de aproximativ 6-9 luni, ceea ce impune o doză rappel pentru o protecție antiinfecțioasă pe termen lung.

Calendarul vaccinării

Există un calendar național de vaccinare (vaccinuri obligatorii și opționale) ce trebuie respectat pentru a obține o protecție de lungă durată. Părinții pot primi mai multe informații de la medicul de familie, medicul pediatru sau de pe site-ul Ministerului Sănătății.

  • Vaccinul ROR face parte din schema obligatorie. Este un vaccin combinat care protejează împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei. Se administrează în 2 doze (la 12 luni și la 5 ani). În situațiile speciale (epidemie), ROR poate să fie administrat la sugari și la vârsta de 9 luni. Când copilul intră în contact cu virusurile, organismul începe să producă anticorpi. Rujeola este o boală foarte contagioasă, extrem de gravă, care debutează cu febră, conjunctivită, tuse și erupție cutanată. Oreionul este o afecțiune virală care duce la inflamarea glandelor salivare (poate duce la sterilitate, în unele cazuri) și care se manifestă prin  febră, cefalee, oboseală și dureri musculare. Rubeola este o infecție virală contagioasă caracterizată prin febră, adenopatii și erupție cutanată.
  • Vaccinul pneumococic protejează împotriva bolilor cauzate de
    Streptococcus pneumoniae – pneumonii, otite și meningite. Se recomandă vaccinarea antigripală la începutul sezonului rece.
  • Vaccinul antigripal. Gripa este o afecțiune contagioasă care apare în momentul redeschiderii grădinițelor și școlilor. Se transmite pe cale aerogenă, prin picături de salivă eliminate pe suprafețe sau în aer, are o perioadă de incubație de câteva zile (2-3 zile). De aceea este bine să vaccinăm copiii antigripal. Vaccinul se face anual. Este un preparat biologic care se poate administra de la vârsta de 6 luni, injectabil (este forma de vaccin cu virus inactiv) și de la vârsta de 2 ani până la 18 ani se poate administra forma intranazală (este forma de vaccin cu virus viu atenuat). Vaccinul antigripal ajută organismul să dezvolte anticorpi care să lupte împotriva virusurilor gripale.
  • Vaccinul antihepatita A protejează împotriva hepatitei A, boală virală cu transmitere fecal-orală, numită și „boala mâinilor murdare”. Ea poate evolua fără simptome la copiii mici sau se poate manifestă prin icter, oboseală, dureri abdominale, greață și diaree.
  • Vaccinul antimeningogocic de tip B si ACWY oferă imunitate împotriva meningitei, determinată de Neisseria meningitides. Forma de tip B se poate administra de la vârsta de 2 luni și forma ACWY de la 6 luni.

Iată acum, la final, un sfat din partea dr. Florentina Constantin, care este și mamă: acela de a vaccina copiii, de a-i integra în colectivitate și de a le administra suplimente doar la indicația unui pediatru.