Adina Iacob, antrenor de minți tinere
Relațiile sunt, de fapt, o abilitate. Teoretic, trebuie să învățăm cum să relaționăm cu ceilalți. Practic, însă, nu primim o educație formală despre cum devenim o persoană relațională. Ca să ajungem aici, trebuie să învățăm, să depunem efort pentru a ne dezvolta abilități de educatori și să le punem în practică.
Control vs. Independență
Controlul parental, adică modul în care părinții își exercită autoritatea și influența asupra copiilor joacă un rol esențial în dezvoltarea celor mici. Cu toate acestea, găsirea echilibrului între control și independența copilului poate fi o provocare. Un control prea strict al părintelui poate duce la probleme de dezvoltare emoțională și comportamentală, în timp ce controlul prea lax poate da dificultăți în asumarea responsabilităților, în adoptarea unor valori solide. Să vedem în continuare cum e mai bine și de ce.
Controlul parental devine excesiv când părinții impun reguli stricte, fără urmă de flexibilitate. Astfel, nici autonomia copilului nu mai există. Aceasta este un „parenting autoritar” și se caracterizează prin disciplina severă, așteptări ridicate, un nivel scăzut de căldură emoțională. Deși poate părea eficient, efectele pe termen lung ale acestui stil sunt dăunătoare.
Copiii crescuți sub control parental excesiv pot avea probleme psihologice și comportamentale. În general, pot deveni anxioși, cu stimă de sine scăzută și dificultăți în luarea deciziilor, fiind lipsiți de posibilitatea de a-și dezvolta autonomia. În unele cazuri, copiii devin rebeli, refractari la reguli, căutând să se elibereze de sub controlul parental în moduri nesănătoase.
De ce este problematic
Un control parental excesiv poate inhiba dezvoltarea personalității copilului și capacitatea acestuia de a învăța să ia decizii pe cont propriu. Lipsa de autonomie poate duce la probleme de adaptare în viața adultă, inclusiv dificultăți în gestionarea stresului, relațiilor și a carierei.
Prea puțin control
La cealaltă extremă, un control parental insuficient poate fi la fel de dăunător. Acest stil, cunoscut sub numele de „parenting permisiv”, este lipsit de reguli clare și pune în evidență o atitudine prea indulgentă. Părinții tind să evite conflictele și îi lasă pe copii să facă alegeri, fără a stabili limite adecvate. Copiii crescuți în acest tip de mediu pot dezvolta probleme legate de auto-disciplină și respectarea regulilor. Ei pot avea și dificultăți în asumarea responsabilităților, în înțelegerea consecințelor acțiunilor lor. Acești copii pot deveni neascultători, egocentrici, cu probleme de comportament în mediul școlar și social.
De ce este problematic
Un control parental prea lax
poate lăsa copiii fără un ghidaj eficient în ceea ce privește normele sociale și valorile
morale. Aceasta poate provoca dificultăți în relațiile interpersonale și în viața profesională, precum și probleme în respectarea autorității și a regulilor.
Echilibrul între autoritar și permisiv
Echilibrul între control și libertate este cheia stilului parental sănătos. Acest echilibru permite copiilor să-și dezvolte autonomia și încrederea în sine, să învețe să respecte limitele și să înțeleagă consecințele acțiunilor lor. Iată ce putem face să-i ajutăm:
Modalități concrete
- Stabiliți limite clare, dar flexibile: Fiți dispuși să ascultați punctul de vedere al copiilor și să ajustați regulile, dacă este necesar.
l
Încurajați autonomia: Lăsați copiii să ia decizii. De exemplu, permiteți-le să-și organizeze timpul. Așa vor găsi soluții la probleme practice, vor deveni responsabili
- Oferiți sprijin emoțional: Asigurați-vă că cei mici se simt iubiți, ajutați, indiferent de situație. Un climat familial
cald încurajează comunicarea
și îi ajută să se simtă în siguranță. - Fiți un model de urmat: Comportamentul părinților este un exemplu puternic pentru copii. Dacă doriți ca ei să respecte regulile și să fie responsabili, este esențial să le arătați aceleași comportamente.
- Disciplinați cu blândețe:
Evitați pedepsele aspre și concentrați-vă pe consecințe naturale și logice. De exemplu, dacă un copil refuză să mănânce cina, căutați motivul acestei reacții. - Comunicați deschis:
Încurajați copiii să-și exprime sentimentele și gândurile.
O comunicare onestă construiește încredere și îi ajută pe copii să se simtă valorizați și înțeleși.
Controlul parental este esențial în educarea copiilor, iar echilibrul este cheia. Prea mult control inhibă dezvoltarea și independența copilului, în timp ce prea puțin control poate duce la lipsa de responsabilitate și dificultăți în viața adultă.