Autor: nemo

IMM România (Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private, Mici şi Mijlocii din România) solicită guvernului prelungirea cu un an, până la data de 31 decembrie 2025, a exceptării de la plata impozitului şi a contribuţiilor pentru suma de 300 de lei din salarii, în vederea diminuării impactului generat de creşterea preţurilor la bunuri şi servicii asupra angajaţilor şi a reducerii riscului de concedieri ca urmare a restrângerii activităţii din motive economice.

IMM România solicită Guvernului adoptarea cu celeritate a unei ordonanţe de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal în sensul prelungirii până la data de 31 decembrie 2025 a perioadei pentru care nu se datorează impozit pe venit şi care nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii pentru suma de 300 lei/lună reprezentând venituri din salarii şi asimilate salariilor (perioadă pentru care a fost stabilit salariul minim brut la valoarea de 4.050 lei).

IMM România: „Subliniem că menţinerea şi pe parcursul anului 2025 a sumei de 300 lei/lună reprezentând venituri din salarii şi asimilate salariilor pentru care nu se datorează impozit pe venit a fost convenită de Guvern împreună cu partenerii sociali în cadrul Consiliului National Tripartit de majorare a salariului minim pe ţară garantat în plată de la 3.700 de lei la 4.050 de lei lunar. IMM România susţine neimpozitarea sumei de 300 de lei în scopul creşterii veniturilor nete ale persoanelor care realizează venituri din salarii la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, diminuării impactului generat de creşterea preţurilor bunurilor şi serviciilor asupra angajaţilor şi reducerii riscului de concedieri ca urmare a restrângerii activităţii din motive economice”, conform Agerpres.

În cazul neadoptării exceptării de la plata impozitului pentru suma de 300 de lei, începând cu 1 ianuarie 2025 salariaţii ar urma să primească un venit net de 2.450 lei faţă de 2.574 lei, care ar urma să fie primiţi dacă se decide prelungirea perioadei şi majorarea plafonului pentru cei 300 de lei netaxaţi, atrage atenţia IMM România.

Pe data de 31 octombrie, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private, Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi-a lansat noua identitate vizuală şi, în urma unui proces de rebranding, a prezentat noua siglă şi noul brand „IMM România”.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania. 

Sindicatul Naţional Meridian a declanşat procedura conflictului de muncă la nivelul Autorităţii Vamale Române, în urma acţiunilor de consultare a angajaţilor prin care a fost obţinut acordul acestora pentru iniţierea unor acţiuni de protest.

Lista de revendicări a fost transmisă conducerii instituţiei.

Reprezentanţii Vămii au propus o serie de soluţii de rezolvare a problemelor angajaţilor, însă toate aceste remedii sunt de lungă durată şi se înscriu pe aceeaşi linie cu promisiunile din anii trecuţi, precizează sindicaliştii.

Sindicatul Naţional Meridian: „Salariaţii din cadrul unităţilor vamale sunt nemulţumiţi în principal de condiţiile de muncă asigurate şi de neacordarea unor drepturi la care sunt îndreptăţiţi. Astfel, Autoritatea Vamală Română funcţionează la Bucureşti, de mai mulţi ani, într-un cămin de nefamilişti care nu asigură nici pe departe condiţii normale de desfăşurare a activităţii. De asemenea, în ţară, o parte din clădirile în care lucrează angajaţii sunt într-o stare avansată de degradare din cauza faptului că nu au fost asigurate nici măcar fondurile necesare pentru întreţinerea acestora. Mai mult decât atât, în prezent, angajaţii tremură la propriu nefiind asigurată o temperatură adecvată în spaţiile de lucru”, conform Agerpres.

Sindicaliştii acuză şi faptul că lucrătorilor vamali le-au fost distribuite doar uniformele de vară, cele de iarnă rămânând la stadiul de „dorinţă”.

Sindicatul Naţional Meridian: „Lipsa fondurilor este atât de gravă încât angajaţii îşi cumpără din bani proprii cele necesare activităţii zilnice, cum sunt rechizitele, hârtia de copiator şi tonerele pentru imprimantă.”

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Achiziţia de gaze de către furnizori la preţul de 120 lei/MWh se va termina de la 1 ianuarie 2025 şi aceştia vor trebui să facă furnizarea din depozite sau să cumpere la preţul pieţei, ceea ce ar putea duce la o majorare a preţului la gaze la consumatori, potrivit preşedintelui Asociaţiei Furnizorilor de Energie (AFEER), Laurenţiu Urluescu.

“De la 1 ianuarie se termină achiziţia de gaze naturale la 120 de lei/MWh, stabilită în legea 32. Asta înseamnă că furnizorii nu vor mai avea achiziţii cu 120 lei. Vor trebui să facă furnizarea cu gaze ori din depozite ori din piaţă la preţul pieţei. Ce credem noi că se va întâmpla? Credem că va creşte preţul la gaze naturale de la 1 ianuarie. Desigur, fiind în perioadă de plafonare nu va depăşi plafonul. Ştiţi că este un plafon de 0,31 kWh, care nu va putea fi depăşit. (…) Existând acel preţ de 120 lei/MWh, s-a facturat, în funcţie de furnizor, la 0,27-0,28 lei/kWh. (…) Deci creşterea la consumator va fi de la 0,28 lei/kWh la 0,31 lei/kWh”, a explicat Urluescu.

Potrivit acestuia, facturile ar putea creşte cu circa 10% de la 1 ianuarie 2025.

Conform legii în vigoare, “în perioada 1 aprilie 2024 – 31 decembrie 2024, producătorii de gaze naturale care desfăşoară atât activităţi de extracţie onshore şi/sau offshore, indiferent de data începerii acestei activităţi, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale au obligaţia să livreze, cu preţul de 120 lei/MWh, cantităţile necesare de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă curentă către furnizorii clienţilor casnici, pentru a asigura în perioada 1 aprilie 2024 – 31 martie 2025 necesarul de consum al clienţilor casnici din producţia curentă şi din depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale, precum şi necesarul de gaze naturale pentru constituirea stocului minim necesar pentru perioada 1 noiembrie 2024-31 martie 2025”.

Preşedintele AFEER a menţionat că în Camera Deputaţilor există un proiect de lege ce vizează, printre altele, prelungirea până la 31 martie 2025 a termenului privind livrarea de gaze la preţul de 120 lei/MWh, însă această modificare este aşteptată de trei luni.

În schimb, în cazul plafonului de 1,3 lei/kWh, există oferte sub acest preţ şi clientul non casnic este puţin probabil să fie afectat de eliminarea plafonului.

Astfel, factura la clientul casnic ar putea creşte, ceea ce nu înseamnă că se va majora şi preţul la bunuri, deoarece la consumatorii non casnici nu va urca preţul, au subliniat reprezentanţii AFEER. 

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Hydro Energi AS și Axpo Nordic au semnat un contract de achiziție de energie electrică pe termen lung (CAEE) pentru furnizarea a 263 GWh anual către fabricile norvegiene de aluminiu ale Hydro începând din 2026, pe o perioadă de 10 ani.

Contractul asigură o furnizare totală de 2,63 TWh de energie electrică către Hydro, companie producătoare de aluminiu și energie regenerabilă, în perioada 2026-2035. Axpo va furniza energie electrică către Hydro în zona de preț suedeză SE2.

Potrivit companiei, contractele pe termen lung sunt esențiale pentru ca Hydro să continue să fie lider mondial în domeniul aluminiului cu emisii reduse de carbon. Energia regenerabilă joacă un rol esențial în producerea aluminiului în Norvegia, cu o amprentă de carbon cu aproximativ 75 % mai mică decât media globală, și este esențială pentru ca Hydro să reușească să își respecte foaia de parcurs tehnologică către emisii zero până în 2050.

Contractul pe termen lung va face parte din portofoliul nordic de energie al Hydro, care constă în producția de energie captivă de 9,4 TWh pe an și un portofoliu de contracte pe termen lung de aproximativ 10 TWh. Având în vedere că acordurile sale existente pe termen lung încep să expire la sfârșitul anului 2030, Hydro urmărește în mod activ opțiunile disponibile pentru a satisface cererea de energie regenerabilă pentru operațiunile sale.

Axpo este cel mai mare producător de energie electrică din Elveția și un lider internațional în comerțul cu energie și comercializarea energiei solare și eoliene.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Preţul gazelor naturale a atins în luna noiembrie cel mai mare preţ din ultimele 12 luni, fiind în creştere cu 23% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, pe fondul temperaturii scăzute, a lipsei vântului, dar şi a potenţialei opriri a livrărilor de gaze prin Ucraina, programată pentru 1 ianuarie 2025, consideră Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI).

“Temperaturile prognozate pentru această iarnă vor rămâne peste media istorică a sezonului rece, dar ele sunt aşteptate să fie mai joase decât cele din ultimele două ierni, respectiv de la începutul conflictului din Ucraina. Temperaturile scăzute din luna noiembrie 2024 şi lipsa vântului au dus deja la o scădere rapidă a volumului de gaze din depozitele europene: 10% din gazele stocate la nivelul UE au fost extrase în ultima lună de toamnă (12% la nivelul României). Această evoluţie alături de potenţiala oprire a livrărilor de gaze prin Ucraina, programată pentru 1 ianuarie 2025, a determinat o creştere a preţului în luna noiembrie 2024 cu 23%, determinând ca preţul gazelor să atingă cel mai mare preţ din ultimele 12 luni”, a declarat Dumitru Chisăliţă, pentru Agerpres.

Preşedintele AEI a subliniat că, în 79% din timp, România a fost net importator de energie electrică cu importuri maxime de 2.994 MWh/h, aproape de maximul capacităţilor de import ale României (3.500 MWh/h).

“Cel mai probabil şi în România vom vedea evoluţii în creştere a preţului gazelor pe bursa de la Bucureşti, fără a afecta preţul plătit de populaţie, dar cu impact puternic asupra bugetului de stat, urmare a creşterii sumelor ce vor fi compensate. Această situaţie se suprapune peste o situaţie îngrijorătoare la nivelul României, care vine din erorile realizate în ultimii 20 de ani în sistemul energetic, importurile masive care au existat în ultima lună. În luna noiembrie 2024, în 79% din timp, România a fost net importator de energie electrică cu importuri maxime de 2.994 MWh/h, aproape de maximul capacităţilor de import ale României (3.500 MWh/h) (sursa TTF). De remarcat că în această perioadă principalul producător de energie electrică au fost CET-urile pe gaze care au reprezentat maximul de producţie într o proporţie de 66% din timp. Cel mai probabil o bună parte din această iarnă va fi marcată de aceeaşi tendinţă”, menţionează sursa citată.

Preşedintele AEI a subliniat că evoluţia din această iarnă, cu temperaturi ale aerului prognozate sub cele din ultimii ani, va determina consumuri importante de energie electrică şi gaze în România, dar care nu ar trebui să afecteze siguranţa alimentării cu gaze a consumatorilor.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse a lansat în dezbatere publică proiectul „Un copil, un zâmbet”, prin care își propune să sprijine accesul copiilor cu vârste între 6 și 18 ani la servicii stomatologice esențiale. 

Programul, bugetat pentru anul 2025, alocă 15 milioane de lei pentru acordarea a 10.000 de vouchere digitale, fiecare în valoare de 1.500 lei, informează Consiliul Medicilor Stomatologi din România (CMSR).

„La începutul anului, CMSR s-a angajat să dezvolte Studiul Național privind Starea de Sănătate Orală a Românilor. Rezultatele surprinse au fost promovate atât în spațiul public, cât și în dialog cu partenerii noștri instituționali. Noi înșine, în consultările cu CNAS, am fundamentat, cu ajutorul Studiului, solicitările privind creșterea plafoanelor și extinderea listei de manopere finanțate prin fonduri publice”, afirmă dr. Florin Lăzărescu, președintele CMSR. 

El a adăugat că rezultatele studiului sunt utilizate de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, pentru fundamentarea programului menționat.

„Eforturile celor 172 de medici stomatologi, implicați în mod voluntar la studiu, continuă să producă efecte benefice. Ne bucurăm să vedem că, în urma acestor eforturi, 10.000 de copii vor putea beneficia de servicii stomatologice esențiale”, a punctat dr. Lăzărescu. 

În cazul pacienților stomatologici, voucherele vor putea fi folosite în orice cabinet stomatologic autorizat din România, iar documentele necesare se vor depune online, printr-o platformă digitală administrată de Ministerul Familiei.

Proiectul se află în dezbatere publică până pe 6 decembrie 2024, timp în care pot fi trimise observații, mai informează CMSR.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Peste 14 milioane de atacuri cibernetice sunt monitorizate, în fiecare lună, de serviciul Business Internet Security (BIS), iar printre cele mai frecvente ameninţări se află ransomware, DDoS şi phishing, potrivit datelor centralizate în raportul “Business Internet Security 2025”, preluate de Agerpres.

Potrivit ediţiei a 7-a a cercetării, întocmite de Orange Business, sectorul energetic rămâne cel mai expus, fiind ţinta a 31% din atacurile cibernetice înregistrate. Acesta este urmat de administraţia publică (27%) şi industria IT (25%).

În acelaşi timp, Bucureşti este cel mai vizat oraş din România, cu peste 1,25 milioane de incidente prevenite, în fiecare lună.

“Astfel, digitalizarea companiilor româneşti vine nu doar cu beneficii, ci şi cu provocări semnificative în materie de securitate, în contextul în care atacurile devin tot mai sofisticate, iar protecţia infrastructurilor informatice devine o prioritate absolută pentru companii din toate sectoarele (…) Ransomware-ul rămâne principala ameninţare, afectând 32% dintre organizaţiile monitorizate, în timp ce atacurile de tip DDoS au cunoscut o creştere alarmantă, utilizând dispozitive IoT pentru a genera volume mari de trafic maliţios”, se menţionează în raport.

Predicţiile pentru anul 2025, în materie de ameninţări cibernetice, vizează: creşterea atacurilor personalizate ca urmare a utilizării Inteligenţei Artificiale; extinderea atacurilor asupra infrastructurilor critice, în special prin ransomware; reglementări mai stricte care vor obliga companiile să investească în conformitate; vulnerabilitatea lanţurilor de aprovizionare şi a dispozitivelor Internet of Things – IoT; automatizarea crescută a proceselor de securitate, pe fondul lipsei de specialişti.

Ediţia din acest an a raportului “Orange Business Internet Security 2025” a fost redactată, pentru prima dată, şi în limba română.

Statul pregătește, printr-un proiect de ordonanță de urgență, înființarea și operaționalizarea unei structuri denumite Centrul de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie (CRISCE), pentru protejarea infrastructurii critice din domeniul energetic național, potrivit autorităților.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Andreea Pipernea, Managing Partner APlus Advisory și Senior Advisor Catalyst Romania, consideră că lucrurile sunt cu atât mai personale, iar emoțiile cu atât mai puternice cu cât businessul este mai mic.

În evoluția sa profesională, Andreea Pipernea a lucrat timp de 25 de ani pentru diferite corporații. Dorința de a face o schimbare a determinat-o să pășească în antreprenoriat și a fondat un boutique de consultanță în M&A, dedicat lucrului cu antreprenorii.

„Cu cât businessul este mai mic, cu atât lucrurile devin mai personale, iar emoțiile joacă un rol important”, a explicat Andreea Pipernea. Această trecere de la corporații la antreprenoriat a fost motivată de dorința de a folosi cunoștințele acumulate și de a le oferi sprijin celor care încep sau își dezvoltă propriile afaceri.

Andreea Pipernea a adus în prim-plan o poveste inspirațională despre curiozitate, învățare continuă și echilibrul fragil între viața personală și carieră. Ea a recunoscut dificultățile întâlnite în echilibrarea carierei cu viața personală. Mamă a trei copii, Andreea Pipernea a găsit o soluție în adaptarea permanentă a echilibrului dintre muncă și viața personală. „Telefonul mobil mi-a permis să îmi continui activitatea oriunde mă aflam, fie că eram cu copiii la evenimentele lor sau la întâlniri de afaceri. Acest echilibru este unul fluid, pe care l-am dus la extrem.”

Ea admiră în mod special oamenii care reușesc să își păstreze pasiunile separate de munca lor zilnică, considerându-i o sursă de inspirație. „Este o modalitate minunată de a te reconecta cu creativitatea și de a întâlni oameni pe care altfel nu i-ai cunoaște”, a concluzionat Andreea Pipernea.

Andrei Pogonaru, Partner Central European Financial Services, își împarte statutul de lider în trei activități distincte. Fiecare dintre acestea îi solicită efortul în fiecare zi.

Fiecare afacere are nevoie de un stil diferit de leadership. Andrei Pogonaru adoptă stiluri diferite pentru afacerile în care este implicat. La Veranda Mall, centrul comercial de lângă Piața Obor, cu 120 de magazine, scopul liderului Andrei Pogonaru este „de a fi un bun coach și de a calma spiritele atunci când se încing”. Cu alte cuvinte, Pogonaru vine ca un om bun și, din când în când, mai pune o întrebare – după cum mărturisește. O altă ipostază de lider se manifestă într-o afacere de baterii, un proiect cu o investiție de 40 de milioane de euro. „Aici, genul de leadership este mult mai activ, trag, tai și fac Excel-uri până la 12 noaptea. În acest caz, am nevoie de energie pentru că joc mai degrabă rolul de fondator decât cel de lider”, declară Pogonaru. Cea de-a treia ipostază se referă la supravegherea a două-trei firme ale familiei, în care nu este implicat activ, asigurându-se că lucrurile merg bine. „Trebuie să mă asigur că nu se va stinge lumina și că am plătit factura la gaze”, glumește tânărul antreprenor. Aceste trei stiluri de leadership sunt practicate zi de zi de Andrei Pogonaru. Nu are o definiție pentru unul dintre aceste tipuri, dar se implică fără să teoretizeze.

Totuși, au existat puncte de inflexiune în construcția sa de lider de business? „Eu am avut noroc pentru că, la vârsta de 15 ani, știam că va urma să fiu antreprenor, când îl auzeam pe tatăl meu (Florin Pogonaru – n.red.) povestindu-și o zi de muncă. Mi-a fost clar că acesta va fi scopul meu”, mărturisește Pogonaru. La Facultatea de Matematică pe care a absolvit-o în Marea Britanie și-a cunoscut soția. Apoi, în 2009, s-a mutat în România din cauza crizei mondiale. „Ca proaspăt matematician, nu aveam oportunități la Londra. Așa încât, m-am întors în țară. De fiecare dată, a fost o combinație de constrângeri și inflexiuni din care a apărut câte o oportunitate”, explică antreprenorul. A trecut cu bine de greutăți și este mândru că s-a întors în România. Mai mult, a reușit să-i convingă pe câțiva prieteni să se întoarcă în țară. „În ultima perioadă, am reușit să conving trei oameni, care s-au plictisit de Londra, să revină în România. Acesta este unul dintre lucrurile bune care mi se întâmplă în ultimul timp”, conchide Pogonaru.

Sergiu Bazarciuc, cofondator și membru al Consiliului de Administrație la Simtel, consideră că educația și învățarea permanentă îi ajută pe antreprenori să-și dezvolte companiile.

Sergiu Bazarciuc se consideră un lider de business în devenire. „Cred că mai am multe lucruri de învățat. Bineînțeles că, în toți acești ani în care am devenit antreprenor, am învățat multe lucruri. Asta nu înseamnă că le știu pe toate”, recunoaște Sergiu Bazarciuc. Simtel (simbol bursier SMTL) este un grup de tehnologie, inginerie și inovare cu acționariat românesc. Acesta furnizează soluții complete și ecosisteme integrate, de la consultanță, proiectare, inginerie și construcție până la mentenanță, operare, măsurare și furnizare de energie. În primul semestru al anului 2024, Simtel Team a raportat un profit net de șase milioane de lei și venituri de 98,1 milioane de lei.

Sergiu Bazarciuc este absolvent al Facultății de Electronică și Telecomunicații din București. În ultimul an de facultate, s-a angajat pe postul de tehnician radio relee la Prima TV. După un an, a devenit șef de producție la departamentul știri. Televiziunea nu l-a atras. A ținut să se îndrepte către domeniul pentru care se pregătise în facultate, așa încât s-a angajat la o firmă care construia rețele de comunicații mobile GSM. După doi ani, a fost sunat de Radu Vilău, unul dintre asociații Simtel, care l-a invitat să se alăture companiei. „De atunci, toate poveștile mele de antreprenor se leagă de Simtel”, precizează Bazarciuc. El povestește că, în anul 2014, firma nu reușea să crească. Atunci, cei trei fondatori și-au dat seama că singurul lucru care îi împiedica să se dezvolte era educația. Astfel, s-au apucat să învețe. „Am făcut cursuri de management, vânzări, project management, design, tot felul de cursuri. Nu numai noi, fondatorii, ci toți oamenii din companie. Învățarea ne-a dus la un alt nivel”, își amintește cofondatorul Simtel. Un alt moment important a fost decizia de listare a firmei la Bursa de Valori București. „Am avut o creștere pe care n-am estimat-o. Nici prin cap nu ne trecea, cu câțiva ani înainte, că vom ajunge să fim listați la Bursă”, precizează Bazarciuc.

Sergiu Bazarciuc recomandă tinerilor care pornesc pe drumul antreprenoriatului să se înconjoare de oameni valoroși de la care să învețe în permanență.