Autor: nemo

Partidul Social Democrat a obţinut la Camera Deputaţilor 26% din voturile electoratului, Alianţa pentru Unirea Românilor – 19%, Partidul Naţional Liberal – 15,50%, iar Uniunea Salvaţi România – 15,50%, arată datele exit-poll-ului realizat duminică de Centrul de Sociologie Urbană şi Regională – CURS, la alegerile parlamentare.

La Senat, Partidul Social Democrat a obţinut 26,10% din voturile electoratului, Alianţa pentru Unirea Românilor – 19,20%, Partidul Naţional Liberal – 15,90%, iar Uniunea Salvaţi România – 15,60%.

Până la ora 19.00, au votat duminică, la alegerile parlamentare, 8.841.072 de alegători, reprezentând 49,09% din numărul celor înscrişi în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă, citate de Agerpres.

Cu urna mobilă şi-au exprimat opţiunea de vot 106.942 de alegători, iar pe liste suplimentare au votat 1.198.352 de oameni.

Din cei 8.841.072 de alegători care au votat până la ora 19.00, 663.814 au votat în străinătate, dintre care 659.471 pe liste suplimentare şi 4.343 prin corespondenţă. Votul în diaspora a început sâmbătă, la ora 7.00.

Judeţele cu prezenţă mai redusă sunt: Vaslui – 31,83%, Iaşi – 38,51%, Botoşani – 39,35%.

Aproape 4,8 milioane de persoane au votat la secţiile din ţară până la ora 14.00, prezenţa la nivel naţional ridicând-se la 26,42 %, mult mai mare decât în urmă cu 4 ani.

Prezenţa totală la vot, inclusiv votul din diaspora, este de 28,61%, arată news.ro.

În ţară, au votat aproape 4,8 milioane de persoane: peste 4,4 milioane pe liste permanente, peste 310.000 pe liste suplimentare şi 53.749 cu urna mobilă.

În străinătate au votat peste 367.000 de alegători, din care 4.343 prin corespondenţă.

În 2020, la aceeaşi oră, prezenţa la nivel naţional era 16,77%, cu 3.051.510 de alegători care își exprimaseră opțiunea politică.

Ciorba, mititeii şi salata de varză s-au aflat în topul celor mai comandate preparate tradiţionale de către români în ultimul an, potrivit unei analize realizate de o platformă de livrare.

“Ciorba ocupă prima poziţie în topul preferinţelor, fiind cel mai comandat fel de mâncare tradiţional în ultimele 12 luni. Pe locul doi se situează mititeii, iar salata de varză completează podiumul. Anul acesta, până în prezent, 1 mai a fost data în care au fost plasate cele mai multe comenzi de preparate tradiţionale, în timp ce 4 aprilie 2023 a adus anul trecut vârful de comenzi”, arată datele Glovo, citate de Agerpres.

Potrivit datelor analizate de platforma de livrare, cele mai multe preparate tradiţionale româneşti se comandă în Bucureşti, Braşov, Constanţa, Cluj-Napoca şi Piteşti.

De asemenea, românii preferă să comande mâncare tradiţională cel mai des la prânz, în jurul orei 12:00, iar aproximativ 30% comandă în intervalul 11:00 – 13:00, joia fiind ziua din săptămână în care se comandă cel mai mult preparate specifice româneşti. În ceea ce priveşte luna cu cel mai mare consum de preparate tradiţionale, aceasta a fost vara, în august.

Glovo este una dintre cele mai importante aplicaţii de livrare, oferind servicii la cerere de la restaurante locale, supermarketuri şi magazine. Fondată în 2015 la Barcelona, operează în 23 de ţări din Europa, Asia Centrală şi Africa.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a promulgat bugetul de stat pentru următorii trei ani (2025-2027), care prevede cheltuieli “pentru apărare” de 13,5 trilioane de ruble sau 126,844 miliarde de euro pentru 2025, conform decretului publicat duminică pe portalul oficial de informaţii juridice.

Această cifră reprezintă o creştere de 24,4% a bugetului dedicat satisfacerii nevoilor Armatei în campania militară din Ucraina în raport cu anul 2024 şi echivalează cu 6,31% din Produsul Intern Brut (PIB) preconizat pentru anul viitor, notează EFE, preluată de Agerpres.

Suma dedicată apărării şi securităţii naţionale reprezintă aproximativ 40% din cheltuielile totale ale bugetului rus şi va depăşi banii alocaţi educaţiei, sănătăţii, economiei şi politicii sociale luate la un loc.

Cheltuielile militare vor fi uşor reduse în 2026 şi 2027, potrivit legii bugetului, aprobată în noiembrie anul trecut de ambele camere ale Parlamentului Rusiei.

Totuşi, cifrele incluse în bugetul militar pentru acest an nu includ alocările clasificate ca secrete şi care sunt destinate finanţării efortului militar al Rusiei, mai arată sursa citată.

Fostul premier social-democrat portughez Antonio Costa preia duminică, 1 decembrie, funcţia de preşedinte al Consiliului European, într-un moment marcat de războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu şi de sosirea lui Donald Trump la preşedinţia SUA.

Predarea ştafetei, între liberalul belgian Charles Michel, cel care a deţinut până acum funcţia de preşedinte al Consiliului European, şi succesorul său portughez a avut loc vineri, informează EFE și Agerpres.

Costa are în spate o lungă carieră politică în care şi-a demonstrat abilităţile de intermediar şi de constructor de acorduri şi în care a ştiut să creeze o relaţie bună cu liderii europeni din întregul spectru politic.

“Lisabona este oraşul meu, Portugalia este ţara mea şi Europa (este) casa noastră comună. Nu există nicio contradicţie între aceste trei niveluri. În această lume globalizată, singura modalitate de a fi cu adevărat patrioţi, de a avea suveranitate, este să construim o Europă comună”, a declarat vineri Costa la ceremonia de transfer de atribuţii de la sediul Consiliului.

Portughezul, care a subliniat importanţa apărării valorilor europene comune precum democraţia, drepturile omului şi protecţia minorităţilor, s-a referit şi la necesitatea de a obţine o pace în Ucraina “care să nu răsplătească agresorul”.

Preţul bitcoin a înregistrat un avans considerabil în noiembrie, în contextul victoriei fostului preşedinte Donald Trump la alegerile prezidenţiale din Statele Unite.

Criptomoneda a crescut cu 38% în luna noiembrie, conform datelor Coin Metrics, fiind pe cale să aibă cea mai bună performanţă lunară de la lansarea ETF-urilor spot pe bitcoin, care au dus la o creştere de 45% în februarie, notează CNBC.

Bitcoin a atins vineri un maxim intraday de 98.722 dolari, cu doar câteva sute de dolari sub pragul de 100.000 dolari. În acelaşi timp, ETF-urile pe bitcoin, precum IBIT de la BlackRock, au înregistrat influxuri record, sprijinind preţul criptomonedei în pofida vânzărilor din partea investitorilor pe termen lung.

Sâmbătă, bitcoin era cotat la peste 96.700 de dolari pe unitate.

De Ziua Națională a României, aproximativ 2.500 de militari, cu aproximativ 190 de mijloace tehnice şi 45 de aeronave, participă la Parada Militară, la împlinirea a 106 ani de la Marea Unire.

Pe sub Arcul de Triumf din București defilează militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Autoritatea Vamală Română, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

La paradă, este pentru prima dată când în compunerea dispozitivului aerian, alături de aparatele de zbor convenţionale, participă şi aeronavele fără echipaj uman la bord BAYRAKTAR TB2. Acestea au intrat în înzestrarea Forţelor Terestre Române începând cu luna iunie 2024, potrivit Agerpres.

În premieră, cu ocazia Zilei Naţionale a României, o aeronavă a Brigăzii 18 Cercetare Supraveghere “DECEBAL” va transmite în timp real parada militară. Aceasta va survola o zonă dispusă la nord de Casa Presei Libere şi Parcul Herăstrău, la o altitudine de aproximativ 1.500 de metri, iar imaginile vor fi transmise în timp real, pentru vizualizare, pe ecranele dispuse pe traseul de desfăşurare a paradei.

Împreună cu militarii români, la paradă vor defila şi 240 de militari străini, din cadrul mai multor detaşamente din Albania, Belgia, Republica Cehă, Croaţia, Franţa, Germania, Italia, Marele Ducat de Luxemburg, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Polonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Spania, Statele Unite ale Americii şi Turcia, precum şi militari din ţările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României. Militarii străini sunt prezenţi cu 21 mijloace tehnice.

Cele aproape 19.000 de secţii de votare organizate în ţară s-au deschis duminică la ora 7,00, peste 18 milioane de alegători fiind aşteptaţi să decidă componenţa noului Legislativ pentru următorii patru ani.

Fiecare alegător care îndeplineşte condiţiile legale pentru a vota va primi un buletin pentru alegerea Senatului şi unul pentru Camera Deputaţilor, notează Agerpres.

Potrivit AEP, numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este 18.008.555 de cetăţeni.

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă a făcut un apel la preşedinţii, locţiitorii, operatorii de tabletă şi la reprezentanţii partidelor politice în Birourile secţiilor de votare să dea dovadă de “maximă atenţie”, “responsabilitate” şi “să respecte cu stricteţe prevederile legale”. El a subliniat că desfăşurarea corectă a scrutinului dă legitimitate celor care vor fi aleşi.

Transportul aerian de pasageri a crescut, în primele nouă luni din 2024, cu 5,9%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, de la 18.703.500 pasageri la 19.812.900, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Cele mai mari ponderi în ceea ce priveşte transportul de pasageri s-au înregistrat pe aeroporturile Henri Coandă Bucureşti, cu 6.051.700 pasageri îmbarcaţi şi 5.996,000 debarcaţi, Avram Iancu Cluj-Napoca, cu 1.264.400 pasageri îmbarcaţi şi 1.224.600 debarcaţi, şi Aeroportul Internaţional Iaşi, cu 856.500 pasageri îmbarcaţi şi 840.900 pasageri debarcaţi.

În transportul internaţional de pasageri, primele zece aeroporturi de origine de unde au provenit pasagerii debarcaţi în România, stabilite după numărul pasagerilor în curse regulate, au fost: Londra Luton – 785.202 pasageri, Milano Bergamo – 494.665 pasageri, Munchen – 327.637 pasageri, Paris Beauvais – 289.308 pasageri, Bruxelles Charleroi – 281.906 pasageri, Istanbul Internaţional – 275.086 pasageri, Roma Fiumicino – 246.207 pasageri, Viena – 240.603 pasageri, Barcelona – 216.240 pasageri, Madrid Barajas – 214.001 pasageri.

Principalele ţări (după aeroportul de origine) de unde au sosit pasagerii curselor aeriene regulate debarcaţi în România au fost Italia – 1.781.322 pasageri, Regatul Unit – 1.381.191 pasageri, Germania – 1.038.264 pasageri, Spania – 816.741 pasageri, Franţa – 610.544 pasageri, Turcia – 404.236 pasageri, Belgia – 321.988 pasageri, Grecia – 317.630 pasageri, Austria – 250.481 pasageri, Ţările de Jos – 249.327 pasageri.

După ţara de destinaţie, cei mai mulţi pasageri în curse regulate s-au îmbarcat pentru Italia – 1.810.208 pasageri, Regatul Unit – 1.396.166 pasageri, Germania – 1.082.124 pasageri, Spania – 829.552 pasageri, Franţa – 629.017 pasageri, Turcia – 387.117 pasageri, Belgia – 341.069 pasageri, Grecia – 322.352 pasageri, Ţările de Jos – 263.021 pasageri, Austria – 258.599 pasageri.

Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea potențială a pieselor de schimb pentru radare și avioane F-16 către Taiwan pentru o valoare estimată la 385 de milioane de dolari, a declarat vineri Pentagonul.

Declarația a fost emisă cu o zi înainte ca președintele Taiwanului, Lai Ching-te să înceapă o călătorie sensibilă în Pacific. Statele Unite sunt obligate prin lege să ofere Taiwanului revendicat de chinezi mijloacele de a se apăra, în ciuda lipsei unor legături diplomatice formale dintre Washington și Taipei, spre nemulțumirea constantă a Beijingului. Taiwanul guvernat democratic respinge pretențiile de suveranitate ale Chinei, notează Reuters.

China a intensificat presiunea militară împotriva Taiwanului, efectuând inclusiv două runde de exerciții militare de război anul acesta, iar surse de securitate au declarat pentru Reuters că Beijingul ar putea organiza și mai multe concomitent cu turneul lui Lai în Pacific, care include opriri în Hawaii și Guam.