Comunicarea este esențială în relația dintre arhitect și beneficiar, dincolo de talentul artistic și tehnic. Un proiect impecabil din punct de vedere estetic și funcțional se bazează pe înțelegerea perfectă a nevoilor clientului.

Cine este Andra Marinescu?

Mă consider un arhitect plin de energie și idei inovatoare, care transformă visurile în realitate prin entuziasm și sensibilitate. De ce mă descriu prin prisma meseriei? Pentru că mă identific complet cu ceea ce fac și o fac cu multă pasiune. Proiectul de suflet Visuri la Cheie a venit ca o completare a dorinței mele de a aduce emoție și speranță celor care au nevoie de mai mult decât un nou început.

Care a fost motivația din spatele alegerii acestei cariere? Există și un „Plan B”?

Motivația vine din pasiunea autentică și dorința de a lăsa ceva durabil în urmă. Pentru mine, arhitectura nu a fost niciodată doar despre clădiri, ci despre oameni. Am visat să creez lucruri care inspiră și construiesc povești. Ce mă motivează astăzi? Impactul real pe care munca mea îl are asupra celor din jur, fie că vorbim de proiectele personale sau de Visuri la Cheie. Arhitectura înseamnă mai mult decât clădiri – este despre legături și emoții. Cu toate acestea, arhitectura a fost planul B. Planul A era să devin procuror, să urmez meseria tatălui meu. Abia în clasa a 12-a am decis că vreau să urmez arhitectura.

Cât de mult contează abilitățile de comunicare în relația cu oamenii și cum vezi lucrurile acum?

Comunicarea este esențială în relația dintre arhitect și beneficiar, poate la fel de importantă ca și talentul tehnic. La început, credeam că un proiect impecabil din punct de vedere estetic și funcțional se va exprima de la sine. Dar am învățat repede că un proiect reușit înseamnă să înțelegi nevoile clientului, iar asta nu se poate face fără o comunicare clară. Acum, comunicarea face parte din procesul creativ. Organizăm întâlniri regulate și discuții deschise. Ascult activ și creez un spațiu în care beneficiarul să se simtă confortabil să-și exprime ideile. Această abordare ajută la evitarea neînțelegerilor și la dezvoltarea unei relații de încredere. Aș compara arhitectura cu psihologia – implică atât know-how tehnic, cât și sensibilitatea unui artist.

În ce măsură este importantă flexibilitatea designerului în raport cu personalitățile complexe ale beneficiarilor?

Întotdeauna discut deschis cu beneficiarii despre proiect, stilul lor de viață, preferințele și valorile lor. Îmi place să aflu detalii despre modul în care își petrec timpul acasă sau provocările pe care le întâmpină în spațiul actual. Apoi, studiez vizual ceea ce îi atrage, fie prin moodboards, fie prin exemple concrete. Înțelegerea obiectivelor de business – bugetul, termenul de livrare sau impactul imobiliar – este, de asemenea, crucială. Pe măsură ce proiectul avansează, mă asigur că nevoile și preferințele clientului sunt revizuite constant și adaptate.

Cum împaci dorințele beneficiarului cu propria viziune? Ce faci când ți se cere ceva neobișnuit?

Sunt convinsă că „nu se poate” nu există în arhitectură. De multe ori, trebuie să joc rolul mediatorului între visurile clientului și realitatea tehnică. Scopul meu nu este să temperez viziunea clientului, ci să găsesc modalități de a o aduce la viață. Provocările mă motivează pentru că duc la proiecte unice, care combină creativitatea cu funcționalitatea, oferind în final satisfacția deplină a beneficiarului.

Cum îndeplinești cerințele funcționale și creezi, în același timp, o experiență emoțională pozitivă pentru cei care vor trăi în acel spațiu?

Întotdeauna caut echilibrul între estetică și funcționalitate. Designul spațiului trebuie să fie funcțional și să răspundă nevoilor celor care îl locuiesc. Partea analitică implică detalii tehnice, de la fluxul de circulație până la soluțiile de iluminat. În același timp, aduc în joc detalii subtile – texturi, culori, lumina naturală, elemente care creează emoție. Acestea sunt detaliile care fac diferența într-un spațiu și îl transformă într-o experiență personală și pozitivă.

Cum apreciezi succesul unui proiect? Este mai importantă satisfacția beneficiarului sau satisfacția personală ca designer?

Succesul este un echilibru între satisfacția beneficiarului și împlinirea mea personală. Dacă beneficiarul simte că spațiul reflectă personalitatea și nevoile sale, știu că am făcut mai mult decât un proiect tehnic. În același timp, succesul meu vine din faptul că soluțiile găsite sunt creative și funcționale. Când cele două se aliniază, proiectul este unul cu adevărat reușit.

Există un mentor care te-a influențat în cariera ta? Ce sfaturi ai pentru un designer la început de drum?

Un mentor important a fost primul meu șef, un arhitect cu o viziune umanistă. De la el am învățat că arhitectura nu este doar despre clădiri frumoase, ci despre crearea de experiențe. Un sfat prețios a fost să nu mă grăbesc să impun soluții, ci să ascult. „Un arhitect bun e, mai întâi, un bun ascultător,” mi-a spus, și acest lucru mă ghidează în fiecare proiect. Pentru un designer la început, i-aș spune să își dezvolte răbdarea și empatia, să privească fiecare proiect ca pe o oportunitate de a rezolva probleme reale, fără să uite de emoția pe care designul trebuie să o creeze. Flexibilitatea și curajul de a explora idei neconvenționale sunt esențiale, dar mereu susținute de o înțelegere profundă a funcționalității spațiului și a nevoilor clientului. Ce mă motivează astăzi și va rămâne întotdeauna pilonul principal în tot ceea ce fac? Impactul real pe care munca mea, în care așez toată energia, creativitatea și pasiunea, îl are asupra celor din jur.