Lună: noiembrie 2024

Zece companii din indicele CAC 40 au anunțat recent că vor plăti un total de 2,8 miliarde de euro în taxe suplimentare anul viitor, conform unei analize a declarațiilor financiare, dacă majorarea propusă de guvern cu 8 miliarde de euro a impozitelor pe profit nu va rămâne o măsură temporară.

Gigantul de lux LVMH, cea mai valoroasă companie franceză, estimează că va datora până la 800 de milioane de euro în taxe suplimentare, potrivit Bloomberg.

Printre alte companii care au spus că noile taxe vor avea impact semnificativ se numără operatorul de autostrăzi Vinci SA, producătorul de motoare de avion Safran SA și fabricantul de genți de lux Hermès International.

Analiștii cred că există riscul ca majorarea taxelor corporative planificată în Franța să rămână în vigoare pentru o perioadă lungă de timp, dincolo de 2026, până când guvernul va fi sigur că își atinge obiectivul de deficit de 3%. Un rezultat negativ imediat ar fi diminuarea apetitului investitorilor pentru acțiunile franceze, potrivit Bloomberg, iar impactul creșterii taxelor va fi semnificativ în industriile de lux, construcții și apărare.

Stellantis NV, care deține mărcile auto franceze Peugeot și Citroen, a declarat că majorarea impozitului pe profit va afecta investițiile, numind-o „o alegere pe termen scurt care va penaliza termenul mediu.” Directorul general Carlos Tavares a spus că impactul va fi în „zeci de milioane” de euro pentru producătorul auto.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Cel mai mare sindicat agricol din Franţa a lansa un apel la mobilizare generală începând de luni, pentru a protesta faţă de acordul de liber schimb UE-Mercosur care ar urma să ducă la majorarea importurilor din America de Sud, ceea ce va afecta sectorul agricol din Uniunea Europeană.

Protestele de săptămâna următoare vin la mai puţin de un an după o mişcare de amploare istorică în sectorul agricol european, anunță AFP.

„Vom fi în toate departamentele, începând de luni şi timp de câteva zile, pentru a face auzită vocea Franţei, în contextul reuniunii G20 din Brazilia şi sperăm că toate ţările europene ni se vor alătura pentru că acesta nu este un subiect care vizează Franţa ci este un subiect european”, a declarat Arnaud Rousseau, preşedintele Sindicatului FNSEA.

Rousseau a adăugat că fermierii francezi nu intenţionează să blocheze drumurile şi autostrăzile, aşa cum au făcut anul trecut, când nemulţumirile provocate de concurenţa importurilor ieftine, inclusiv din Ucraina, şi povara reglementărilor au dus la proteste de amploare în toată Uniunea Europeană.

„Nu vrem să provocăm necazuri francezilor, suntem aici pentru a le spune că suntem mândri să îi hrănim şi să continuăm să producem în Franţa”, a spus Rousseau.

Uniunea Europeană pare hotărâtă să semneze, până la finele acestui an, un acord de liber schimb cu ţările latino-americane din Mercosur (Brazilia, Argentina, Paraguay şi Uruguay), spre nemulţumirea Franţei, care refuză să semneze acest acord în forma actuală.

Acest acord între cele 27 de state membre UE şi ţările Mercosur este negociat de mai mult de 20 de ani iar încheierea pare iminentă, potrivit ţărilor care susţin acordul.

„Franţa spune nu şi Franţa nu este singura care refuză acordul cu Mercosur. Ceea ce trebuie să obţinem este să ne folosim de dreptul de veto la nivel european prin aducerea laolaltă a unui număr maxim de ţări din UE”, a explicat ministrul francez al Agriculturii, Annie Gennevard.

Pentru a bloca acordul, Franţa trebuie să strângă o minoritate de blocaj în cadrul Consiliului European. Chiar dacă Polonia şi Austria şi-au exprimat în mod regulat opoziţia faţă de acest acord de liber schimb, este nevoie de cel puţin patru state membre pentru a forma o minoritate de blocaj.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Explozia prețurilor la alimente provoacă îngrijorări la Kremlin.

Datele publicate joi de Institutul federal de Statistică arată că un kilogram de cartofi este în prezent cu 73% mai scump decât era la începutul anului iar untul s-a scumpit cu peste 30%, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Cele două produse au înregistrat cele mai mari scumpiri dintre toate alimentele urmărite de Institutul federal de Statistică, în timp ce legumele s-au scumpit cu peste 20% iar preţurile la smântână, lapte, pâine şi peşte sunt toate cu 12%-15% mai mari decât în 2023.

Tatyana, o pensionară în vârstă de 72 de ani din oraşul Kirov, cheltuie în prezent două treimi din pensie pe mâncare, faţă de jumătate anterior. Aceasta a declarat pentru Bloomberg că a încetat să mai cumpere produse scumpe precum fructe exotice, şi, pentru prima dată de la debutul invaziei ruseşti în Ucraina, anul acesta nu îşi va permite caviarul roşu tradiţional de Anul Nou.

Ruşii au avut probleme cu majorarea preţurilor la alimente chiar şi înainte de explozia din acest an, iar Putin a fost inundat cu plângeri după ce la finele anului trecut a organizat o întâlnire cu cetăţenii. Pe măsură ce situaţia s-a înrăutăţit, o serie de oficiali de la Ministerul Agriculturii şi până la Procuratură au început să îşi exprime îngrijorările cu privire la modul în care preţurile pot fi controlate.

Banca Centrală a Rusiei ar putea avea probleme în a veni cu un răspuns, după ce luna trecută a majorat dobânda de referinţă la un maxim istoric de 21%. „Balanţa riscurilor este orientată semnificativ în sus”, au avertizat decidenţii de la Banca Rusiei la finalul reuniunii de politică monetară din octombrie, semnalând că noi majorări de dobândă sunt posibile. Banca Rusiei se aşteaptă ca inflaţia din 2024 să se situeze între 8% şi 8,5%.

Însă, potrivit Tatyanei, în magazinele din Kirov, un oraş amplasat la 1.000 de kilometri nord-est de Moscova, situaţia este mai gravă decât sugerează statistica la nivel naţional. Produse precum laptele, untul, ouăle şi pâinea costă în prezent de două ori mai mult decât anul trecut, spune Tatyana.

În replică, procurorul general al Rusiei, Igor Krasnov, a demarat o anchetă asupra majorărilor de preţ în rândul producătorilor de lapte. Premierul Mihail Mişustin a ordonat Ministerului Agriculturii să se asigure că există o aprovizionare suficientă cu fructe şi legume iar vicepremierul Dmitry Patrushev a cerut monitorizarea zilnică a pieţei alimentare şi măsuri pentru stabilizarea situaţiei.

„Toate aceste măsuri sunt luate pentru ca populaţia să dea vina pe producători şi traderi pentru problemele de pe piaţa alimentară” şi nu pe consecinţele războiului din Ucraina, spune Vladislav Inozemtsev, consilier la Middle East Media Research Institute. Potrivit acestuia, „în 2007, când preţul la unt a crescut mult mai rapid, nimeni din guvern nu a fost îngrijorat”.

Chiar dacă războiul din Ucraina a atras muncitori din toate sectoarele economiei, agricultura a fost unul dintre cele mai grav afectate. Ministrul Agriculturii, Oksana Lut, a estimat că sectorul are un deficit de personal de aproape 200.000 de lucrători. O nouă lovitură a fost dată de impactul condiţiilor meteo fluctuante asupra recoltelor.

Oportunităţile limitate pentru extinderea producţiei interne, din cauza deficitului de personal şi tehnologiilor depăşite, a făcut Rusia şi mai dependentă de importuri. Ţara a început să importe unt din Turcia şi Emiratele Arabe Unite, în timp ce Azerbaidjanul a ajutat la acoperirea deficitului de ouă la începutul anului.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

McDonald’s inaugurează un nou restaurant în București. Investiția se ridică la aproximativ 5 milioane de lei.

Premier Restaurants România, operatorul lanțului de restaurante McDonald’s în România, marchează o nouă etapă în extinderea rețelei sale prin deschiderea unei noi unități tip in-store în București.

Noul restaurant se întinde pe o suprafață de aproximativ 360 de metri pătrați, cu 92 de locuri disponibile în interior.

„Restaurantul este dotat cu cele mai moderne tehnologii pentru pregătirea și servirea produselor, printre care ecranele digitale de afișare a produselor și kioskurile digitale de comandă, ce permit clienților să-și personalizeze comenzile și să plătească contactless”, precizează reprezentanții companiei.

Premier Restaurants România operează restaurantele McDonald’s® în România. McDonald’s®  deține peste 100 de restaurante în 32 de orașe, dintre care 57 restaurante cu McDrive® și 64 de cafenele McCafé®. Compania are peste 6.000 de angajați. Premier Restaurants România este parte a companiei Premier Capital, partenerul pentru dezvoltare al restaurantelor McDonald’s® din Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta și România. Premier Capital plc operează peste 185 de restaurante, ce oferă și servicii McDrive®, McDelivery și McCafé®, și are peste 11.000 de angajați.

Turcia a fost invitată să devină partener al grupului BRICS – al puterilor emergente de pe piețele în curs de dezvoltare – fără a primi însă statutul de membru cu drepturi depline, așa cum spera. „Au oferit Turciei statutul de țară parteneră,” a declarat miercuri la TVNet Omer Bolat, ministrul comerțului. „Este o perioadă de tranziție în procesul organizațional al BRICS.”

Turcia, membră NATO, a solicitat să adere la BRICS la începutul acestui an pentru a-și consolida influența globală și pentru a crea noi legături dincolo de aliații săi tradiționali din Occident, în contextul în care președintele Recep Tayyip Erdogan caută să protejeze interesele țării sale într-o schimbare geopolitică ce a amplificat influența națiunilor în curs de dezvoltare.
„Blocul, care se concentrează pe consolidarea cooperării politice și internaționale, a devenit un centru de rezistență împotriva dorinței Occidentului de a domina lumea într-un mod hegemonic,” a spus Bolat, citat de Bloomberg. Bolat l-a însoțit pe Erdogan la un summit BRICS la Kazan găzduit luna trecută de președintele rus Vladimir Putin.

BRICS — acronim pentru Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud — a adăugat noi țări membre la începutul acestui an: Iran, Emiratele Arabe Unite, Etiopia și Egipt. Niciunul dintre noii membri nu a trebuit să treacă printr-o tranziție către statutul de membru cu drepturi depline.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Europa trebuie să își consolideze autonomia și să își îmbunătățească competitivitatea în urma realegerii lui Donald Trump, a declarat premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis. „Când privesc din punctul de vedere al Europei ce se întâmplă în SUA, văd că se simte necesitatea de a lucra intens pentru a ne susține autonomia strategică și a ne asigura că economia europeană devine mai competitivă,” a declarat premierul pentru Bloomberg Television la summitul COP29 din Azerbaidjan.

Mitsotakis a spus că prima convorbire cu președintele ales Trump – pe care a avut-o luni – a fost „prietenoasă.” Exista deja un sentiment de urgență că Europa este în urmă, chiar și înainte de alegerile din SUA, potrivit spuselor lui Mitsotakis: „Cred că vom aborda această chestiune cu un sentiment reînnoit de urgență acum,” a adăugat el, făcând apel la Europa să treacă „de la vorbe la fapte.”

Liderii Uniunii Europene discută de mult despre cum să îmbunătățească competitivitatea blocului pentru a concura mai bine cu SUA și cu China. Creșterea finanțării publice și private este una dintre cele mai dificile probleme, blocul confruntându-se cu un deficit anual de investiții de până la 800 miliarde de euro, potrivit unui raport elaborat de fostul președinte al BCE, Mario Draghi.

Discuția a devenit mai urgentă după victoria lui Trump, deoarece revenirea sa la Casa Albă ar putea marca o întoarcere spre protecționism a celei mai mari economii din lume.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Grupul de companii farmaceutice Direct Pharma Logistics, format din Direct Pharma Logistics, Pharmalink și Farmatop, estimează vânzări de 37 de milioane de lei anul acesta pentru dispozitivele de automonitorizare a glicemiei din portofoliu, mai mult cu 60% față de anul 2020. 

În ultimii patru ani, compania a înregistrat o creștere anuală de peste 10% a vânzărilor pentru dispozitivele de automonitorizare a glicemiei – Contour/Ascensia Diabetes Care, potrivit lui Octavian Iacob, cofondator al grupului Direct Pharma Logistics.

În România, incidența diabetului a crescut constant în ultimii zece ani. În 2021, s-au înregistrat 431,7 de cazuri noi la 100.000 de locuitori, potrivit Institutului Național pentru Sănătate Publică (INSP). Iar în 2023, erau aproape 1,23 de milioane de pacienți cu diabet în tratament, potrivit CNAS.

La nivel mondial sunt peste 537 de milioane de adulți diagnosticați cu diabet, însă peste jumătate din numărul real de cazuri sunt pacienți nediagnosticați. Numărul pacienților diagnosticați la nivel mondial va crește cu aproape 20% până în 2030, iar până în 2045 cu aproape 46%, ajungând astfel la 783 de milioane de adulți, conform estimărilor Federației Internaționale de Diabet.

Managementul grupului vizează să introducă în portofoliu dispozitivele de monitorizare continuă a glicemiei CGM wireless, prin bluetooth, din portofoliul Ascensia, Eversense, al companiei Ascensia Diabetes Care.

Pacienții cu diabet beneficiază de compensarea tratamentului (insulină și antidiabetice orale) și, în cazul pacienților în tratament cu insulină, primesc și compensare pentru autotestare personală a glicemiei cu un glucometru sau senzori.

Totuși, din totalul pacienților din România, 90% sunt diagnosticați cu diabet de tip 2, în tratament doar cu medicație orală, potrivit INSP. Aceștia nu beneficiază de compensare din partea CNAS pentru automonitorizare, un instrument esențial pentru a întârzia sau preveni complicațiile.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica a înregistrat, în primele nouă luni din 2024, un profit net de 410 milioane lei, în creştere cu 99% faţă de cel obţinut în perioada similară a anului anterior, conform unui raport transmis Bursei de Valori Bucureşti.

În primele nouă luni din 2023, Transelectrica a raportat un profit net de 207 milioane lei, arată Agerpres.

Rezultatul brut a crescut la 448 milioane lei, în perioada ianuarie-septembrie 2024 (de la 234 milioane lei în primele nouă luni din 2023), în principal datorită creşterii volumului tarifat de energie la tarifele aprobate de ANRE, a veniturilor din tranzacţii CPT (consum propriu tehnologic), veniturilor din ajutoare de avarie (42 milioane lei), veniturilor din capitalizare CPT (nemonetare) cu 47 milioane lei, precum şi a altor venituri din exploatare care s-au majorat cu 98 milioane lei.

“Rezultatul brut influenţat cu impozitul pe profit în valoare de 38 milioane lei a dus la un rezultatul net la sfârşitul intervalului ianuarie-septembrie 2024 în valoare de 410 milioane lei, în creştere faţă de primele nouă luni din 2023 când a fost de 207 milioane lei, influenţă datorată în principal activităţilor cu profit permis”, se menţionează în raportul transmis BVB.

Veniturile totale operaţionale realizate în primele nouă luni din 2024 au înregistrat o creştere de 87% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, ajungând la 6,171 miliarde lei, în contextul impactului semnificativ al veniturilor din activităţile zero profit.

În primele nouă luni din 2024, cantitatea totală de energie electrică tarifată pentru serviciile prestate pe piaţa de energie electrică (38,32 TWh) a înregistrat o creştere de 2,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2023 (diferenţa între cele două perioade fiind de 0,9 TWh).

Markus Villig, fondatorul și CEO-ul Bolt, a anunțat că platforma globală de mobilitate partajată a atins un venit anual de 2 miliarde de euro.

În cadrul 20VC, podcast-ul de tehnologie găzduit de antreprenorul Harry Stebbings, Markus a vorbit despre evoluția rapidă a Bolt, din momentul în care a fondat compania în 2013, în Estonia – pe când era adolescent – doar cu un împrumut de 5.000 EUR de la părinții săi. La început, afacerea a fost susținută doar de împrumutul inițial și o echipă mică, Markus reușind apoi să extindă Bolt în afara Estoniei, potrivit unui comunicat al companiei.

În prezent, Bolt operează pe cinci verticale la nivel internațional, printre care se numără serviciile de transport la cerere, închirierea de trotinete și biciclete electrice, livrarea de alimente și produse alimentare și car-sharing. Compania este prezentă în peste 50 de țări și este lider de piață în peste 20 dintre acestea.

De asemenea, Markus a contestat opinia conform căreia piața de specialiști IT din Europa este mai slabă decât cea din Silicon Valley, subliniind talentul disponibil în Europa ca fiind un factor-cheie al succesului Bolt de-a lungul anilor.

„Nu sunt de acord că nu se poate face marketing sau IT de clasă mondială în Europa”, a spus Villig.  „Din experiența noastră, ceea ce a funcționat semnificativ mai bine [decât angajarea unor talente din SUA] a fost să luăm specialiști din Europa, care sunt foarte talentați și muncitori, dar care nu au avut niciodată ocazia să concureze pe scena mondială. Aceștia sunt oamenii care au construit cu adevărat compania și au crescut odată cu ea – este o mentalitate complet diferită față de angajarea specialiștilor din Silicon Valley, care se pot muta pe un alt proiect doi ani mai târziu.”

Cu toate acestea, el a îndemnat la prudență atunci când a vorbit despre momentul în care tehnologia vehiculelor autonome va ajunge pe piață. Companiile care lucrează în acest domeniu sunt „la ani distanță de a avea un serviciu viabil din punct de vedere comercial, mai ieftin decât un șofer uman și unul care îndeplinește cerințele de reglementare”.

Orașul și județul Brașov, Transilvania, România, Europa și întreaga planetă se află în fața celui mai important an din ultimele decenii. Este anul în care se poate decide viitorul nostru pe termen mediu și lung.

Forbes Best Cities For Business pune în discuție cele mai importante teme aflate pe agenda liderilor de afaceri în acest an important și modul cum își pregătesc afacerile pentru momentele de inflexiune prin care trece societatea, în contextul conflictelor geopolitice, pe de o parte, dar și al inovației tehnologice extreme.

Panel I – Agenda de lider

RADU VOINEA – Lending Products Legal Entities Team Coordinator, First Bank

Privind în urmă, care au fost lecțiile învățate din greșelile trecutului?

Fondurile nete reprezintă diferența dintre fondurile efectiv primite de România și cele transmise către bugetul Uniunii Europene. În cei 17 ani de când suntem membri ai Uniunii Europene, România a primit aproximativ 90 de miliarde de euro, adică cu 50% mai mult decât fondurile nete. În aceeași perioadă, România a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu aproximativ 29 de miliarde de euro.

La First Bank, de exemplu, ne-am concentrat pe doi piloni principali. Primul pilon constă în dezvoltarea unor produse de creditare special destinate finanțării proiectelor cu fonduri europene. Al doilea pilon se axează pe un centru de expertiză, unde oferim consultanță companiilor care aplică la noi pentru finanțare. Nu doar că finanțăm proiectele, dar îi și consiliem pe clienți, oferindu-le ghidaj pentru implementarea corectă a proiectelor, astfel încât să le finalizeze cu succes.

Cum ar trebui să se schimbe România, Transilvania, Brașovul, sistemul bancar și companiile pentru a face față unei situații în care România devine contribuitor net la bugetul Uniunii Europene?

Pentru a deveni un contribuitor net, România trebuie să atingă anumite ținte de dezvoltare. Rolul fondurilor europene este de a reduce decalajele de dezvoltare dintre regiunile Uniunii Europene, astfel încât zonele mai puțin dezvoltate din România să ajungă din urmă regiunile mai avansate. În prezent, contribuabilii net ai Uniunii Europene sunt țări precum Germania, Franța și Olanda, datorită nivelului lor ridicat de dezvoltare. Dacă România ajunge în următorul exercițiu de programare, din 2028, să devină contribuitor net, acest lucru va reflecta un nivel mai ridicat de dezvoltare economică. Din punctul meu de vedere, a fi contribuitor net este un beneficiu, deoarece fondurile direcționate către Uniunea Europeană se întorc parțial prin mecanismele de alocare pentru proiecte, ceea ce aduce în continuare beneficii economiei naționale.

Direcții importante pentru companii:

1. Definirea clară a surselor de finanțare
   Companiile care au proiecte europene aprobate trebuie să-și planifice de la început sursele de finanțare, inclusiv contribuția proprie. Recomandăm utilizarea unui credit bancar pentru a avea certitudinea disponibilității fondurilor necesare în momentul începerii implementării. Este esențial să înceapă cât mai repede implementarea proiectului, inclusiv achizițiile, pentru a respecta țintele intermediare impuse de Uniunea Europeană, evitând astfel eventuale penalizări.
2. Pregătirea proiectelor viitoare
   Companiile care nu au încă un proiect aprobat ar trebui să profite de alocările semnificative pentru România, inclusiv cele 1,1 miliarde de euro disponibile pentru regiunea Centru, din care face parte și Brașovul. Aceste companii trebuie să înceapă pregătirea proiectelor din timp, astfel încât, în momentul lansării cererilor de propuneri, să fie pregătite să depună aplicații ajustate conform cerințelor autorităților.
3. Implicarea băncilor încă din faza inițială a proiectului
   Este crucial ca băncile să fie implicate de la început, pentru a evalua viabilitatea proiectului și capacitatea companiei de a susține financiar implementarea. Astfel, se evită riscul ca proiectul să fie câștigat, dar să nu poată fi implementat din lipsa resurselor necesare.

Beneficiile creditării pentru proiectele europene

În cazul finanțării unui proiect printr-un credit bancar, companiile trebuie să asigure doar o contribuție proprie de 9-10%, restul fiind acoperit de creditul bancar și grantul nerambursabil. După încasarea grantului, creditul se rambursează automat, iar compania rămâne cu o contribuție proprie de 20-30%, care se plătește după implementarea proiectului, când deja începe să producă venituri.

Această abordare permite companiilor să aloce resurse mai reduse proiectului și să folosească surplusul pentru alte inițiative. De asemenea, creditele oferă siguranță în ceea ce privește termenele de plată către furnizori, evitând întârzierile cauzate de fluctuațiile fluxului de numerar.

Prin utilizarea eficientă a fondurilor europene și implicarea timpurie a băncilor, companiile pot maximiza beneficiile și asigura succesul proiectelor lor. În plus, adaptarea constantă a serviciilor bancare, precum produsele de creditare personalizate și oferirea de consultanță, contribuie la creșterea eficienței și sustenabilității investițiilor. La First Bank, aceste direcții reprezintă o prioritate pentru a sprijini companiile în demersurile lor de dezvoltare economică.

DINU MAZILU – Director Zonal Retail, Banca Comercială Română

În primul rând, m-aș concentra mai degrabă pe un nivel micro sau local, zonal, dacă vreți. Învățămintele pe care le putem trage din Brașov sunt relevante pentru întreaga țară. Comparând perioada de dinainte de 2007, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, cu cea actuală, este evident că fondurile europene au fost esențiale pentru dezvoltarea României.

Ceea ce am învățat, cel puțin din primul exercițiu de accesare a fondurilor europene, este că procesul devine extrem de dificil în lipsa capacității instituționale de a absorbi aceste fonduri. Ne amintim că, în perioada fondurilor de pre-aderare și în prima etapă de programare, gradul de absorbție era extrem de scăzut. În ultimii ani, acesta s-a îmbunătățit semnificativ, ca urmare a experienței acumulate de instituțiile noastre în elaborarea și gestionarea proiectelor.

Brașovul a fost mereu un oraș industrial, însă această industrie s-a prăbușit la un moment dat. Astăzi, Brașovul a redevenit un centru de interes național pentru investiții și industrie. Important este că am reușit să ne reorientăm către industrii moderne, precum automotive sau IT, iar acest lucru nu ar fi fost posibil fără sprijinul fondurilor europene.

Rolul BCR în susținerea dezvoltării prin educație financiară

În cadrul BCR, pe lângă finanțările pentru corporații și creditele de cofinanțare pentru proiectele cu fonduri europene, scopul nostru, pe partea de retail, este de a sprijini societatea în crearea prosperității. Cum facem acest lucru? Prin educație financiară și prin democratizarea accesului la produse financiare, în principal prin mediul digital.

Î: Cum ar trebui să se schimbe România, Transilvania, Brașovul, sistemul bancar și companiile pentru a face față unei situații în care România va plăti mai mult decât va primi de la Uniunea Europeană?

Pentru a maximiza absorbția fondurilor europene și a minimiza contribuția netă, este esențial să primim cât mai multe fonduri europene. Este foarte important să stimulăm piața românească și mediul de afaceri pentru a înființa cât mai multe firme. Fondurile europene sunt destinate, în mare parte, dezvoltării afacerilor de la zero. În acest sens, încercăm să instaurăm o cultură a educației antreprenoriale.

Avem platforme care acoperă educația financiară pentru persoane fizice și educația antreprenorială, cum ar fi Școala de Business. Orice român cu un plan sau dorința de a deveni antreprenor poate accesa aceste resurse pentru a învăța elementele de bază, de la finanțe la aspecte juridice, marketing și promovare.

În continuare, observăm că în România se înființează mult mai puține firme raportat la suta de mii de locuitori, în comparație cu media Uniunii Europene. Prin creșterea incluziunii financiare și a nivelului de educație antreprenorială, ne așteptăm să vedem o creștere a numărului de firme și a clienților interesați de accesarea fondurilor europene.

De asemenea, oamenii care își înființează firme noi nu sunt suficient de informați despre opțiunile de accesare a fondurilor europene. Încercăm să schimbăm acest lucru inclusiv prin ADA, un asistent virtual disponibil pe site-ul BCR, care oferă informații despre programele de finanțare europeană în funcție de codul CAEN al firmei.

Rolul investițiilor străine în dezvoltarea Brașovului

Investițiile străine au avut un rol determinant în evoluția Brașovului. Orașul a reușit să se reinventeze în ultimele trei decenii. Sub nicio formă nu ar fi fost posibilă această transformare fără sprijinul fondurilor europene. În Brașov, vedem dezvoltarea parcurilor industriale care atrag în mare parte companii străine.

Pe lângă sectorul automotive, care are o importanță majoră, investițiile străine s-au extins și în alte domenii, precum IT și industriile cu valoare adăugată mare. În viitor, fondurile europene vor rămâne cruciale, iar atragerea în continuare a investițiilor străine depinde de dezvoltarea infrastructurii. Ne bucură, de exemplu, funcționalitatea aeroportului din Brașov, care începe să devină tot mai important.

Totodată, trebuie să stimulăm și capitalul autohton, încurajând creșterea firmelor locale, astfel încât acestea să ajungă să contribuie semnificativ la dezvoltarea economică regională și națională.

CLAUDIA CRUCERU – Senior Director, Head of Visa Direct CEE

Prioritățile noastre principale la Visa vizează adoptarea rapidă a plăților electronice și digitale, atât la nivel regional, cât și local. De asemenea, sprijinim antreprenoriatul și micile companii în procesul lor de transformare digitală.

Am discutat și despre educația financiară. Într-adevăr, există un decalaj semnificativ în unele zone, dar consumatorul român manifestă un interes deosebit față de digitalizare și inovație, ceea ce se reflectă în tendințele generale la nivel național.

În zona plăților electronice, observăm o creștere anuală de două cifre în ultimii cinci ani. De exemplu, înainte de pandemia de COVID-19, în 2019, aproximativ 15% din toate cheltuielile din România erau realizate prin mijloace de plată electronice. Astăzi, după cinci ani, acest procent a crescut la 30%, ceea ce reprezintă o dezvoltare impresionantă. Această creștere se datorează în principal schimbării comportamentului consumatorului și orientării sale către plățile digitale.

În prezent, opt din zece consumatori folosesc telefonul mobil pentru plăți directe („face-to-face”), ceea ce plasează România într-o poziție competitivă atât la nivel european, cât și global, în ceea ce privește adoptarea plăților mobile. Un alt factor major de creștere este comerțul electronic. Aplicațiile de ride-sharing, de livrare și întreaga experiență de plată digitală devin din ce în ce mai simple și mai accesibile.

Inovații și soluții pentru IMM-uri

Printre soluțiile inovatoare se numără utilizarea cardurilor virtuale „One-Off”, care simplifică multe dintre provocările legate de plăți. De asemenea, ne concentrăm pe soluții fintech, precum schimburile valutare instant, disponibile 24/7, accesibile atât companiilor, cât și persoanelor fizice. Această democratizare a accesului la servicii financiare este una dintre prioritățile noastre.

Pe lângă soluțiile tehnice, am investit în platforma „Marile afaceri mici”, care oferă resurse educaționale și instrumente pentru IMM-uri. Prin aceasta, sprijinim dezvoltarea afacerilor, punând la dispoziție resurse despre cum plățile digitale pot ajuta la creșterea afacerii, cum se poate construi un plan de comunicare și alte aspecte esențiale pentru dezvoltarea antreprenorială.

Am dezvoltat parteneriate cu diverse companii pentru a oferi IMM-urilor servicii avantajoase. Acestea includ pachete negociate prin intermediul băncilor, resurse educaționale și acces la instrumente care sprijină digitalizarea și creșterea afacerilor.

Investiții în inovație și tehnologii de plată

În ultimii cinci ani, Visa a investit peste 17 miliarde de dolari în dezvoltarea de soluții proprietare pentru transferuri de bani și în achiziția de companii fintech cu soluții de succes în diverse piețe globale. Ne propunem să aducem aceste soluții în România și în alte țări din regiune, valorificând acoperirea noastră geografică.

Tehnologiile pe care le lansăm permit procesarea instant a plăților internaționale în peste 50 de țări, iar în alte 200 de țări plățile pot fi procesate în aceeași zi. Acest lucru se face la costuri foarte mici și cu acces la o gamă variată de valute și servicii de schimb valutar.

Securitatea tranzacțiilor

O altă prioritate importantă este securitatea tranzacțiilor, în care am investit peste 11 miliarde de dolari. De exemplu, tehnologia noastră de tokenizare (care maschează numărul cardului în timpul tranzacțiilor) reduce fraudele cu peste 60% în comparație cu plățile obișnuite. Doar anul trecut, această tehnologie a economisit aproximativ 150 de milioane de dolari la nivel european.

Provocări și perspective

Cu toate acestea, mai avem de recuperat în ceea ce privește infrastructura de plăți. Indicatorii noștri rămân în urma mediei Uniunii Europene, iar îmbunătățirea infrastructurii este crucială pentru a susține progresul în această direcție.

GEORGE ALISTAR – Regional Sales Manager, tbi bank

Avem nevoie de mai mulți antreprenori în România, deoarece ne situăm sub media europeană. Cea mai importantă componentă a economiei ar trebui să fie formată din IMM-uri, start-up-uri și mici afaceri care să contribuie la creșterea economică. Am primit fonduri semnificative, dar pentru ca aceste investiții să aducă un randament adecvat, este esențial să monitorizăm modul în care aceste resurse sunt utilizate.

Evoluția lucrurilor trebuie urmărită cu atenție, mai ales în contextul economic global, caracterizat de schimbări rapide și o dinamică accelerată. Ne aflăm într-o poziție privilegiată datorită oportunităților pe care le avem, inclusiv a investițiilor semnificative din sectorul auto, în special în industria automotive. Rămâne de văzut cum vor influența aceste investiții piața din Germania, producția și, implicit, randamentul afacerilor din acest domeniu pe viitor.

Sunt multe subiecte sensibile și dinamice pe care trebuie să le analizăm atent. Consider însă că încurajarea tinerilor să se implice în antreprenoriat ar trebui să fie o prioritate pentru noi, ca români. Avem nevoie de o dezvoltare clară în acest domeniu. În cadrul tbi bank, urmărim îndeaproape tendințele actuale, iar o comparație între situația de acum cinci ani și cea de astăzi este revelatoare, mai ales în contextul campaniei de Black Friday, cunoscută de toată lumea.

Acum cinci ani, observam cum centrele comerciale își deschideau porțile dimineața, iar oamenii așteptau la cozi. Astăzi, totul s-a mutat în online; nu mai există cozi la magazinele fizice de Black Friday. Provocările noastre actuale țin mai degrabă de gestionarea traficului online și de menținerea atenției consumatorilor.

Interesul nostru față de comercianți ne ajută să promovăm produsele și serviciile diferit. Dacă în urmă cu cinci ani majoritatea comercianților utilizau pliante sau reviste pentru promovare, astăzi ne concentrăm pe social media și pe a fi prezenți acolo unde clienții își petrec timpul. Este o provocare continuă, iar evenimentele prin care încercăm să ieșim din rutină ne obligă să ne reinventăm de la an la an. Aceasta este realitatea pe care o trăim.

Recent, discutam despre cât de mult s-a schimbat comportamentul de consum – în prezent, foarte multe cumpărături se realizează inclusiv pe platforme precum TikTok. Am ajuns în zone în care, acum câțiva ani, nici nu ne imaginam că vom activa. Tendințele se schimbă constant, iar adaptarea și reinventarea continuă sunt esențiale pentru a rămâne relevanți.

PANEL II – ACȚIUNI ȘI TENDINȚE

RĂZVAN PREDICA – Chief Commercial Officer, Affidea Group & CEO Affidea România, Grecia și Ungaria

În 2020, Affidea era o companie situată undeva la mijlocul clasamentului furnizorilor de servicii de sănătate. Era foarte puternică în Brașov și Cluj, dar cam atât. Avea doar 32 de clinici. (…) Deși Affidea este prezentă în 15 țări, România este a doua țară ca importanță pentru Affidea în momentul de față.

În anul 2022, am schimbat acționarii. Ce s-a întâmplat pentru noi, echipa din România, a fost o oportunitate să le demonstrăm noilor acționari cât de importantă este România, cât de important este consumatorul de sănătate din România, cât de sofisticat a devenit acesta și cum putem ajunge să oferim servicii de calitate mult mai bună. Am început cu un plan de acțiune, pe care l-am prezentat chiar la o cină cu directorii noștri executivi. Rezultatul, 2,5 ani mai târziu, este că Affidea este astăzi o companie care operează 60 de centre în România.

Noul grup de investitori a alocat peste 200 de milioane de euro pentru România. Doar Polonia mai are cifre similare de investiții. Deși Affidea este prezentă în 15 țări, România rămâne a doua cea mai importantă țară pentru grup.

Pentru noi, România a fost un studiu de caz. Ne-am extins portofoliul de clinici și am acoperit mai multe orașe, atât prin achiziții, cât și prin deschiderea de clinici de la zero, tocmai pentru a fi mai accesibili pacienților și pentru a avea o mai mare proximitate față de aceștia. Am adus multă inovație. Fac o paranteză pentru a oferi un context: eu, de profesie, sunt programator. Acum 25 de ani, mă ocupam de tehnologie, iar pentru noi inovația și digitalizarea sunt esențiale în modelul nostru de business.

Practic, în doar 4 ani am cvadruplat businessul din toate punctele de vedere. Dacă în urmă cu 4 ani eram 1.100 de oameni, acum suntem 4.000 de specialiști.

Dorim să menținem încrederea investitorilor în România și să continuăm investițiile de acest tip.

Dacă ar fi să plec de la incertitudinile zilelor de astăzi, cred că ceea ce am simțit că este important pentru colegii noștri și pentru noi este oferirea unei perspective clare. Este bine să trăim de pe o zi pe alta până la un punct, dar este esențial să oferim o perspectivă mai amplă, să contextualizăm deciziile luate și să explicăm motivele din spatele lor. Personal, abordez situațiile cu mult calm și răbdare, încercând să scot la suprafață tot ce este mai bun în fiecare om, să valorific ceea ce face bine pentru echipa noastră.

Fiind o companie extinsă, cu 60 de centre la nivel național, nu putem conduce activitatea centralizat. Este nevoie de autonomie la nivel local.

Lucrurile se mișcă cu o viteză uluitoare. Avem acces la multe tehnologii noi, aparate performante și inteligență artificială. Este necesar să învățăm continuu, să aducem progresul în România și, totodată, să avem răbdare cu colegii, pentru ca aceștia să asimileze noile cunoștințe.

COSTIN BLIDEANU – General Manager, AFI Brașov

Am deschis AFI Brașov în al treilea val al pandemiei. Practic, imediat după deschidere, s-a introdus certificatul COVID. După ce s-a redeschis, tot ce am auzit apoi a fost că totul se mută în online, că nu va mai veni nimeni în mall-uri. 2023 a fost cel mai de succes an al centrelor comerciale din România.

În 2024, toată lumea spune că va veni o criză, dar am crescut între 17-20%. De Black Friday 2024, am avut mai mult de 40.000 de oameni în AFI Brașov. Nu aș spune că totul se mută în online, dar trebuie să ne adaptăm.

Ce ne-au demonstrat acești ani este că partenerii noștri sunt cei mai importanți. Suntem din ce în ce mai apropiați și mai transparenți unii cu alții. Încercăm să găsim soluții împreună, mai degrabă decât să pierdem timp negociind contracte de 60 de pagini. Nu vedem o distincție între online și offline. Acum, majoritatea magazinelor sunt multichannel.

Pe partea de birouri este similar. Am trecut prin alte trei scenarii apocaliptice. În fiecare an, după pandemie, toată lumea spunea că nimeni nu se mai întoarce la birou, că clădirile de birouri nu vor mai exista, că le vom transforma în hoteluri, în orice altceva. În Brașov, după pandemie, în ultimul an și jumătate, s-au închiriat 50% din birouri, iar acum sunt ocupate în proporție de 100%.

Designul birourilor este foarte diferit astăzi. Adică, ultimele concepte realizate în ultimul an arată senzațional. Poate o companie cu 600 de angajați nu își va mai închiria 4 etaje, ci 3, pentru că a redus ocupația cu 20%, având angajați care vin pe rând la birou: au una sau două zile libere pe săptămână, dar felul în care arată biroul este absolut senzațional.

Omul va dori în continuare să iasă în oraș, să se simtă bine, să se simtă apreciat. Și investim foarte mult în experiență, în design, în tot ce ține de experiența clienților.

Pozițiile de putere care au existat de-a lungul anilor nu au făcut decât să mărească decalajele dintre distorsiunile pieței pe termen lung.

Practic, dacă învățăm să fim mai empatici, cred că împreună cu partenerii putem face față acestui mediu exterior care devine din ce în ce mai agresiv. Nu știu. La noi, cel mai bun exemplu este chiar deschiderea AFI Brașov în al treilea val al pandemiei. Practic, orice chiriaș ar fi putut să-și obțină în acel moment un certificat de forță majoră și să nu deschidă magazinul, fără să se întâmple nimic. Am avut 150 de discuții separate, în care fiecare chiriaș a prezentat ce vrea să facă și cum vrea să facă. În final, am deschis cu 93% dintre spații închiriate într-un moment în care, fără acești parteneri pe termen lung, nu am fi putut să deschidem. Noi suntem o sumă de experiențe, o sumă de magazine, evoluăm, creștem și creăm valoare prin acești parteneri.

Deci, mai ales în industria noastră, în care în România cred că sunt aproximativ 400 de chiriași de retail și 100 de chiriași în centrele de birouri.

LEONTE MĂRGINEAN – Director Comercial SDA – Servicii de Depozitare și Arhivare

Noi suntem o companie românească, prezentă în parcurile industriale despre care vorbea domnul Mazilu, atât în Brașov, cât și în Ghimbav. Foarte importantă este investiția din Ghimbav. Colegii de acolo, firma soră de grup, au construit pentru noi cel mai nou și modern depozit de arhivă din România, la toate standardele posibile și imposibile cerute de autorități și clienți. A fost o investiție mare.

Avem un depozit și în Capitală. Trebuie să fii prezent în București dacă vrei să fii o companie la nivel național. Acolo sunt clienții cei mai importanți.

Da, am prins și noi COVID, ca toate celelalte afaceri. Nu am dat afară nici măcar un coleg în timpul pandemiei. De asemenea, nici clienții nu au plecat în acea perioadă.

Eu aș crede că activitățile de lider și modul de a fi lider nu s-au schimbat foarte mult din punct de vedere al timpurilor. Sunt mai mult sau mai puțin în jurul valorilor pe care trebuie să le transmiți.

Două lucruri pe care aș insista și aș pune accentul acum sunt faptul că deciziile sunt explicate și asta facem cât mai des în fața colegilor, mai ales având în vedere și generațiile care intră în forța de muncă.

Fiecare ar trebui să simtă că este parte a procesului decizional, că își pune părerea și că are ceva de spus pentru subiectul care se discută la momentul respectiv. Având în vedere încă o dată faptul că ne dorim să păstrăm business-ul pe care îl avem de aproape 20 de ani și că o să continue.

Ne dorim oameni și colegi care să fie aproape de noi și care să fie alături de noi pe termen mediu și lung.

Cred că aceste două lucruri sunt foarte importante, mai ales acum.

STAREA DE SĂNĂTATE: MOTORUL PERFORMANȚEI ȘI REUȘITEI ÎN AFACERI

ALINA EPURE – Doctor în Medicină & Health Coach

Ați auzit atât de multe povești de succes despre ce înseamnă un business, despre dezvoltarea și sănătatea unui business. Dar haideți să ne gândim și la oamenii de afaceri: cine prioritizează sănătatea și cum putem investi în sănătate astfel încât să fim o resursă valoroasă, atât acasă, cât și la birou. Când vine vorba de sănătatea noastră, cred că nimeni din sală nu își dorește să fie obosit, dar, cu toate acestea, observăm că am ajuns să fim epuizați. Cred că nimeni nu își dorește să ajungă să se îmbolnăvească, și totuși, puțini dintre noi ne gândim la sănătatea noastră atunci când avem o zi aglomerată. Ne grăbim dimineața, ne încărcăm programul fără să ne întrebăm cum ne va afecta asta pe termen lung.

(…) Ar trebui să ne rezervăm timp pentru noi înșine, să ne regăsim în propria noastră agendă și să avem timp dedicat pentru noi. Acest lucru este important atât pentru elevii ocupați, cât și pentru oamenii de afaceri care se confruntă cu un program încărcat. De multe ori, elevii au un program mai încărcat decât al unui director. Pleacă dimineața la școală și se întorc seara, obosiți, cu ghiozdanul în spate. Nu au timp pentru activități și pasiuni, însă găsesc timp pentru a sta pe telefon. Timpul lor este adesea consumat în lumea virtuală, iar în cadrul multor proiecte de educație discutăm despre acest aspect. Când vorbesc cu elevii, aceștia îmi spun că petrec între 6 și 12 ore pe zi în mediul virtual.