Lună: noiembrie 2024

Uniunea Europeană ar putea importa mai multe gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA, pentru a reduce deficitul comercial care îl îngrijorează pe Donald Trump şi pentru a-l convinge pe viitorul preşedinte al SUA să nu crească taxele pentru Europa, consideră Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI).

Dumitru Chisăliţă: „Importurile de gaze din SUA vor veni cu preţuri mai mari faţă de gazele importate din Federaţia Rusă, dar probabil vor salva prăbuşirea unor industrii din UE care şi-ar reduce exporturile de produse în SUA, dacă s-ar impune taxe mai mari pentru produsele din UE. Aceleaşi importuri au posibilitatea de a diminua tendinţele de creştere a preţurilor pe piaţa de gaze”, conform Agerpres.

Potrivit AEI, până la victoria lui Donald Trump, discuţia asupra tranzitului de gaze în Ucraina era una simplă, nu se va prelungi actualul acord de tranzit al gazelor ruseşti, dar moleculele de gaz rusesc vor tranzita Ucraina, urmare a unui contract de transport ce se va semna cu Azerbaidjan şi a swapului cu gaze azere – gaze ruseşti.

Ucraina nu a confirmat această înţelegere, probabil pentru a pune o presiune pe UE în ceea ce priveşte discuţiile sub aspect militar. Menţinerea acestei incertitudini a fost una dintre cauzele care au determinat creşterea preţului gazelor pe bursa din Olanda cu 21% în ultimele 3 luni.

Dumitru Chisăliţă: „După ce victoria lui Donald Trump a fost clară, Uniunea Europeană a arătat că a luat în considerare opţiuni pentru a-l domoli pe Donald Trump la întoarcerea sa la Casa Albă, care se pregăteşte să impună taxe vamale dure.

Trump a avertizat că UE va trebui să plătească un “preţ mai mare” pentru că nu cumpără suficiente exporturi americane. În acest sens, UE ar putea importa mai multe GNL din SUA pentru a reduce deficitul comercial care îl îngrijorează pe Trump.

Astfel, aceste gaze suplimentare, care ar putea să ajungă în UE din SUA, sunt cele care pot să înlocuiască gazele care nu mai vor veni din Federaţia Rusă, via Ucraina. Astfel, poziţia Ucrainei de a se opune prelungirii contractului de tranzit din Ucraina poate să fie folosită de UE pentru a îmbunătăţi relaţiile cu SUA.

Posibila sacrificare a Ucrainei de UE vine pe culoarul în care se presupune că oricum SUA nu o va mai sprijini după ce Donald Trump va ajunge la Casa Albă.”

El avertizează, în context, că oprirea tranzitului de gaze prin Ucraina creează risc de securitate energetică şi o posibilă escaladare a preţului care planează asupra UE, în lipsa obţinerii a altor surse de gaze.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

În primele nouă luni ale acestui an, România a importat o cantitate de gaze naturale utilizabile de 1,361 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 10,9% mai mică (-166.300 tep) faţă de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Producţia internă de gaze naturale a totalizat, în perioada menţionată, 5,635 milioane tep, fiind cu 0,8% peste cea din perioada ianuarie-septembrie 2023 (+42.800 tep).

Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, producţia de gaze naturale ar urma să crească, în perioada 2024 – 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%, după un avans de 1,4% înregistrat în 2023, notează Agerpres.

Astfel, în ultima prognoză a echilibrului energetic, pentru 2024 este estimată o producţie de 7,675 milioane tone echivalent petrol, în creştere cu 0,6%, pentru 2025 de 7,79 milioane tep (plus 1,5%), pentru 2026 de 7,907 milioane tep (plus 1,5%) şi pentru 2027 de 8,176 milioane tep (plus 3,4%).

În ceea ce priveşte importurile, pentru anul 2024 este prognozată o creştere de peste 10% a importului de gaze naturale, după care se aşteaptă să se manifeste o tendinţă de reducere, cu un ritm mai pronunţat la orizontul 2027 (-6%), în concordanţă cu avansul producţiei prin intrarea în exploatare a unor noi capacităţi, dar luând în considerare şi o menţinere a tranzitului către pieţe externe.

China va încerca „să asigure o tranziţie lină” în relaţiile sale cu Statele Unite şi este pregătită să lucreze cu noua administraţie Trump, a declarat preşedintele Xi Jinping, cu ocazia întrevederii avute sâmbătă la Lima cu omologul său american Joe Biden.

Întâlnirea s-a desfăşurat în marja unui summit APEC (Cooperarea economică Asia-Pacific), cu două luni înainte de preluarea mandatului de preşedinte de către Donald Trump, într-un context de temeri legate de noi războaie comerciale şi bulversări diplomatice.

Xi Jinping: „China este pregătită să lucreze cu noua administraţie americană pentru a menţine comunicarea, a extinde cooperarea şi a gestiona diferenţele, spre a încerca să asigure o tranziţie lină în relaţiile chino-americane. Concurenţa dintre ţările mari nu trebuie să fie logica de bază a epocii”, conform Agerpres.

Președintele Chinei a subliniat, totuşi, că poziţia Beijingului, ce constă în „salvgardarea cu fermitate a suveranităţii, securităţii şi intereselor sale în materie de dezvoltare”, nu s-a modificat.

El a mai spus că „problema Taiwanului, democraţia şi drepturile omului”, precum şi sistemul politic şi economic chinez şi interesele sale în materie de dezvoltare „sunt cele patru linii roşii ale Chinei care nu trebuie puse sub semnul întrebării”.

La rândul său, Joe Biden a declarat, în debutul acestei ultime întâlniri cu omologul chinez, că SUA şi China ar trebuie să facă totul astfel încât competiţia dintre ele „să nu derapeze în conflict”.

Joe Biden: „Ţările noastre nu pot lăsa această concurenţă să derapeze în conflict. Aceasta este responsabilitatea noastră şi, în decursul ultimul patru ani, cred că am dovedit că este posibil să întreţinem această relaţie.

Nu am fost întotdeauna de acord, dar discuţiile noastre au fost mereu sincere. Şi cred că aceasta este esenţial. Aceste discuţii permit să se evite erorile de calcul şi garantează că concurenţa dintre ţările noastre nu se transformă în conflict.”

Capacitatea de rafinare a Chinei a scăzut în ritm anual cu 4,6% în octombrie, a şaptea lună de declin consecutiv. Rafinăriile au procesat luna trecută 59,54 milioane tone metrice de ţiţei, conform datelor Biroului Naţional de Statistică (NBS), echivalentul a 14,02 milioane de barili pe zi (bpd).

Datele din octombrie sunt în scădere faţă de nivelul de 14,3 milioane bpd din septembrie şi de 15,05 milioane bpd din octombrie 2023, notează Agerpres.

Capacitatea de rafinare a scăzut, chiar dacă Yulong Petrochemical, cea mai nouă rafinărie a Chinei, şi-a majorat activitatea la aproximativ 90% din capacitate.Mai mult, luna trecută s-a celebrat „Săptămâna de Aur” – zile libere oferite de către stat pentru sărbătorirea Zilei Naţionale a Chinei (1 octombrie), iar analiştii au raportat majorarea consumului de combustibili de aviaţie şi benzină, în urma creşterii numărului de călătorii.

Alte rafinării chineze au fost închise în octombrie sau erau efectuate lucrări de mentenanţă.

În primele zece luni din acest an, rafinăriile chineze au procesat 590,59 milioane tone metrice de ţiţei, sau 14,14 milioane bpd, un declin de 2% faţă de perioada similară din 2023.

Ungaria intenţionează să reducă bugetul alocat Apărării începând de anul viitor, tocmai când Donald Trump, unul dintre principalii susţinători ai ideii că statele membre NATO ar trebui să suporte o parte mai mare din costurile cu apărarea statelor membre ale alianţei, va reveni în postul de preşedinte al SUA.

Conform planului fiscal pentru 2025, publicat săptămâna aceasta, Ungaria intenţionează să reducă cheltuielile cu apărare până la sub 2% din Produsul Intern Brut, de la un nivel ţintă de 2,2% din PIB în acest an. De asemenea, cheltuielile militare ar urma să fie mai mici şi în termeni nominali în 2025, comparativ cu 2024, notează Agerpres.

Reducerea cheltuielilor cu apărarea în Ungaria, ţară care se confruntă cu probleme bugetare, contrastează cu cheltuielile crescute din alte state membre NATO din Europa de Est, precum ţările baltice sau Polonia, care alocă apărării peste 3% din PIB, din cauza îngrijorărilor crescute cu privire la securitatea lor după invazia rusească din Ucraina.

Confruntat cu o economie slabă, premierul ungar Viktor Orban are dificultăţi în a crea spaţiul de manevră necesar pentru a putea oferi stimulente înainte de alegerile din 2026, care se prefigurează a fi cele mai disputate de la revenirea la putere a lui Orban în urmă cu 14 ani.

Presiunile pe guvernul de la Budapesta s-au intensificat şi ca urmare a faptului că Executivul comunitar a reintrodus în acest an procedura de deficit excesiv împotriva Ungariei, din cauza derapajului fiscal, iar agenţiile de rating au avertizat că există riscul unei retrogradări dacă Guvernul ungar va relaxa obiectivele bugetare.

Atractivitatea Japoniei pentru schiori era deja puternică înainte ca yenul slab să înceapă să atragă și mai mulți turiști datorită unora dintre cele mai bune pârtii cu zăpadă de pe glob, restaurantelor de ramen de pe pârtii și numeroaselor izvoare termale renumite. Însă, pe măsură ce zăpada devine tot mai imprevizibilă în alte regiuni și rata de schimb continuă să fie favorabilă, stațiunile de schi din Japonia se așteaptă la o iarnă-record în materie de vizitatori, potrivit Bloomberg.

Conform Ski.com, o platformă de vacanțe pentru schi care deservește în special clienți din America de Nord, rezervările către Japonia pentru sezonul următor crescuseră deja până la finalul verii cu 600% față de anul anterior.

La doar trei ore de Tokyo se poate schia pe pârtii spectaculoase, însă cu toate acestea cei mai mulți dintre schiorii internaționali se îndreaptă mult mai la nord, spre Niseko – zonă de schi emblematică din Japonia – situată în Hokkaido.

Datorită rețelei impresionante a sistemului Shinkansen de trenuri de mare viteză, există zeci de stațiuni de schi în întreaga Japonie care în acest sezon așteaptă turiști. Iată o privire comparativă asupra celor mai bune trei stațiuni de schi din Japonia în selecția Bloomberg.

Niseko
Umiditatea scăzută face ca zăpada din această zonă să fie printre cele mai fine din lume. Zona acoperă patru resorturi interconectate prin autobuze: Grand Hirafu, Hanazono, Niseko Village și Annupuri.
Pârtiile sunt lungi, prin păduri, iar Hirafu și Niseko au pârtii pentru începători. Pentru cei mai experimentați există heli-schi și schi cu ratrac în zonele sălbatice. O excursie de heli-schi costă aproximativ 1.350 de dolari pe zi.

Nozawa Onsen
Pe lângă terenul vast, acest loc este cunoscut pentru izvoarele termale pitorești și străzile înguste cu magazine – o combinație ce oferă o experiență culturală profundă. Zona include 46 de pârtii pentru toate nivelurile de experiență – de la o pârtie de 8 km pentru începători până la provocatoarea „Challenge 39°”, numită așa datorită pantei sale abrupte. De pe vârf se poate vedea Marea Japoniei.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Un colier împodobit cu diamante, considerat a fi legat de un scandal care a accelerat căderea reginei Franței din secolul XVIII, Maria Antoaneta – Marie Antoinette -, a fost vândut la licitație la Geneva pentru 4,26 milioane de franci elvețieni (4,81 milioane de dolari), potrivit Reuters.

Piesa din era georgiană, conținând 300 de carate de diamante, a fost scoasă la vânzare de un colecționar privat din Asia și a obținut mai mult decât se aștepta, după o competiție intensă la licitație, fiind estimată inițial până la 2 milioane de franci, conform Sotheby’s.

Casa de licitații a declarat luna aceasta că unele dintre diamantele din colier ar putea proveni dintr-un alt colier care a contribuit la căderea lui Marie Antoinette, membră a familiei regale austriece, devenită soția regelui Franței, Ludovic al XVI-lea. Amândoi au fost ghilotinați în 1793, în timpul Revoluției Franceze.

Bijuteriile respective au fost în centrul unui scandal din 1785, cunoscut sub numele de Afacerea Colierului cu Diamante, în care o nobilă nevoiașă pe nume Jeanne de la Motte a pretins că este regina Franței și a achiziționat colierul în numele ei, fără a plăti. Un proces ulterior a dovedit nevinovăția reginei, dar a contribuit la notorietatea ei crescândă pentru extravaganță, alimentând revoluția și răsturnarea monarhiei franceze.

Diamantele colierului original, realizat în anii 1770, au fost ulterior vândute pe piața neagră, fiind aproape imposibil de localizat. Totuși, unii experți susțin că vechimea și calitatea diamantelor sugerează o posibilă potrivire.

Colierul, care seamănă cu un fular subțire, poate fi purtat deschis sau legat în față. Unul dintre proprietarii anteriori a fost marchizul de Anglesey din Marea Britanie, iar un membru al familiei sale l-a purtat la încoronarea reginei Elisabeta a II-a, potrivit Sotheby’s.

Persoanele cu probleme de auz au acum la dispoziție o soluție prin care să-și camufleze aparatele auditive în bijuterii stilate.

Create de Daniela Groza și Declan McLaughlin sub brandul Auzi, colecția de accesorii încorporează experiențele celor doi în designul bijuteriilor și în înțelegerea provocărilor pe care le întâmpină persoanele care purtă auditive. Astăzi, ceea ce a început ca „star-up”-ul Auzi este o marcă recunoscută global pentru transformarea dispozitivelor auditive în accesorii de lux.

În vârstă de 26 de ani, designerul de bijuterii Daniela Groza a descoperit pasiunea pentru bijuterii de la o vârstă fragedă. După ce a studiat designul bijuteriilor la University of Edinburgh și gemologia la GIA, a lucrat pentru mai multe branduri de bijuterii în Londra. Prtenerul său, Declan McLaughlin, pe de altă parte, a purtat aparate auditive de la naștere și a fost inspirat să schimbe percepția comună despre acestea.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ un miliard de persoane din întreaga lume trăiesc cu un anumit grad de deficiențe auditive. Printre aceste persoane, 200 de milioane necesită servicii de reabilitare pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții. Cu toate acestea, un număr semnificativ de persoane nu beneficiază de aparatelor auditive, multe dintre acestea din cauza stigmatizării, dar și din pricina altor obstacole sociale și economice.

„Consider că și aparatele auditive ar trebui să fie prețuite și văzute ca un accesoriu, așa cum sunt ochelarii de vedere, care sunt o normalitate și chiar un trend.”

Misiunea Auzi este sporească încrederea și orgoliul persoanelor care purtă aparate auditive, transformând auditivele în simboluri de mândrie și stil. Daniela Groza și Declan McLaughlin au declarat că au dorit să creeze bijuterii care să inspire încredere și să desființeze stigmatul legat de dispozitivele auditive. Auzi își propune totodată să colaboreze cu clinici de profil pentru a oferi accesorii auditive personalizate. Această inițiativă vizează să ofere o soluție personalizată și de înaltă calitate pentru toți cei care sunt nevoiți să poarte aceste aparate.

Stigmatizarea poate avea un impact profund asupra vieții persoanelor care purtă aparate auditive. Multe dintre acestea se confruntă cu dificultăți în a-și accepta deficiența și în a utiliza aparatul auditiv din teama de a fi percepute ca fiind diferite. Aceasta poate duce la izolare socială, scăderea stimei de sine și dificultăți în stabilirea de relații interpersonale.

În acest context, bijuteriile Auzi au fost concepute pentru a acoperi aparatele auditive tradiționale și a le transforma în accesorii la modă – lesne de încadrat în orice ținută, cu posibilitatea suplimentară de a le personaliza cu metale prețioase și pietre precum rubine, safire și diamante. Fiecare piesă Auzi este proiectată meticulos cu metale și pietre prețioase de înaltă calitate, combinând măiestria și funcționalitatea. Colecția Auzi oferă peste 60 de combinații de modele, inclusiv opțiuni cu argint și aur.

Cancelarul german Olaf Scholz a vorbit la telefon vineri cu președintele rus Vladimir Putin despre modalitățile de a pune capăt războiului din Ucraina, potrivit Reuters. Aceasta este prima comunicare directă dintre lideri după aproape doi ani.

Convorbirea vine într-un moment critic pentru Ucraina, care se pregătește pentru cea de-a treia iarnă completă sub atacul Rusiei, cu mari părți din infrastructura energetică a țării avariate sau distruse.

Îndoielile legate de sprijinul aliaților occidentali au crescut, de asemenea, în așteptarea revenirii lui Donald Trump la Casa Albă anul viitor. Germania este al doilea cel mai mare susținător al Ucrainei, după SUA, și a promis miliarde de euro în ajutor suplimentar.

Scholz a semnalat anul acesta că este pregătit să stabilească un contact direct cu Putin pentru prima dată din decembrie 2022, posibil înainte de summitul liderilor Grupului celor 20 din Brazilia, la care liderul german va călători duminică la Rio de Janeiro.

Cancelarul a vorbit la telefon și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenskyi în aceeași zi, promițând „solidaritate neclintită” cu Kievul. Cei doi au discutat „posibile căi către o pace justă”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Scholz.

Un oficial al unui guvern european a numit demersul cancelarului o acțiune inutilă, potrivit Bloomberg, în timp ce un alt oficial a spus că Scholz acționează dintr-o poziție de slăbiciune și a sugerat că ar fi mai bine să se ocupe de problemele sale interne.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

În primele nouă luni ale anului 2024, România a produs o cantitate de ţiţei de 2,024 milioane de tone echivalent petrol (tep), cu 79.300 tep mai mică (-3,8%) faţă de cea din perioada similară a anului anterior, conform datelor oficializate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Importurile de ţiţei au totalizat, în perioada menţionată, 5,733 milioane tep, fiind cu 27.500 tep peste cele consemnate în ianuarie-septembrie 2023 (+0,5%), notează Agerpres.

Conform ultimei Prognoze a echilibrului energetic, publicată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), producţia de ţiţei ar urma să scadă până în anul 2027 cu un ritm mediu anual de 2,5%.

În 2024, va fi extrasă o cantitate de ţiţei de 2,82 milioane tep (în scădere cu 3,1% faţă de 2023), în 2025 de 2,74 milioane tep (-2,8%), în 2026 de 2,68 milioane tep (-2,2%) şi în 2027 de 2,63 milioane tep (-1,9%).

Potrivit CNSP, această scădere va fi consecinţa declinului natural al zăcămintelor şi menţinerii unităţilor existente de producţie.