Lună: noiembrie 2024

Kaspersky a semnalat o creștere semnificativă a atacurilor cibernetice în domeniul retailului în perioada de Black Friday 2024, cu un număr record de peste 38 de milioane de atacuri de tip phishing înregistrate până la mijlocul lunii noiembrie, o creștere de aproape 25% față de anul trecut. Infractorii cibernetici au folosit bănci, retaileri mari și platforme de tip marketplace ca momente-cheie pentru a lansa atacuri care vizează sustragerea de date sensibile și fonduri.

Kaspersky a blocat 38.4 milioane de atacuri de phishing în perioada ianuarie-noiembrie 2024, dintre care aproape 44% au implicat servicii bancare ca ținte. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă față de 30,8 milioane de atacuri înregistrate în aceeași perioadă din 2023. Escrocii s-au folosit de numele unor companii mari, precum Amazon, Walmart și Etsy, pentru a trimite e-mailuri false ce promiteau reduceri exclusive. Site-urile vizate imită cu subtilitate paginile oficiale ale acestor retaileri, iar victimele care își introduc datele ajung să piardă sume considerabile de bani.

În plus, o altă schemă răspândită în această perioadă a fost promovarea unor premii false. Escrocii au trimis mesaje care încurajau utilizatorii să participe la sondaje pentru a câștiga premii precum iPhone-uri, presându-i pe aceștia să împărtășească informații personale pentru a primi „recompensele”.

Datele furate, vândute pe dark web

Cercetătorii Kaspersky au descoperit că datele de carduri furate sunt vândute pe forumuri de pe dark web, cu prețuri ce variază între 70 și 315 USD pentru un set complet de detalii de card. Infractorii vând „fullz”, adică datele complete ale unui card de credit, inclusiv numărul cardului, data de expirare, CVV-ul, numele titularului și informațiile de contact, folosindu-se de aceste date pentru fraudă sau revânzându-le altor persoane.

Cum te poți proteja? Kaspersky recomandă utilizatorilor să fie extrem de precauți în timpul cumpărăturilor online de Black Friday, oferind câteva măsuri de protecție:

• Verificați cu atenție orice link sau document primit prin email și confirmați autenticitatea expeditorului.
• Asigurați-vă că site-urile pe care efectuați cumpărături sunt sigure, verificând URL-ul și eventualele erori de design sau ortografie.
• Utilizați soluții de securitate fiabile pentru a proteja dispozitivele.
• Verificați recenziile magazinelor necunoscute înainte de a face achiziții.
• Monitorizați conturile bancare și extrasele de card pentru a identifica orice tranzacție suspectă și contactați imediat banca în caz de fraudă.

Afacerile din comerțul cu autovehicule și motociclete au înregistrat o creștere de 1,6%, ca serie brută, în primele nouă luni din 2024 comparativ cu perioada similară a anului trecut, și de 1,7% ca serie ajustată, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), citate de Agerpres.

Această evoluție a fost susținută de majorările înregistrate în:

• Comerțul cu motociclete, piese și accesorii aferente, întreținerea și repararea motocicletelor (+18,7%),
• Comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule (+7,6%),
• Comerțul cu autovehicule (+1,8%).

Pe de altă parte, activitățile de întreținere și reparare a autovehiculelor au scăzut cu 15,6%.

În luna septembrie 2024, comparativ cu luna august, volumul cifrei de afaceri, serie brută, a crescut cu 10,2%, datorită avansurilor semnificative în comerțul cu autovehicule (+15,6%), întreținerea și repararea autovehiculelor (+3,7%) și comerțul cu piese și accesorii (+2,9%). Totuși, comerțul cu motociclete și activitățile conexe au scăzut cu 8,6%.

Comparativ cu septembrie 2023, afacerile din acest sector, ca serie brută, au scăzut cu 1,8%, pe fondul diminuării activităților de întreținere și reparare a autovehiculelor (-17,2%) și a comerțului cu autovehicule (-2,7%). Creșteri s-au înregistrat, însă, în comerțul cu motociclete și activitățile conexe (+16,5%) și în comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule (+5,7%).

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Teama de eșec și accesul dificil la finanțare rămân principalele provocări pentru antreprenorii din România, potrivit Raportului GEM 2022-2023. Deși peste 63% dintre români consideră că există condiții favorabile pentru a începe o afacere, barierele culturale și economice încă frânează dezvoltarea mediului antreprenorial.

Antreprenorii români se confruntă cu un paradox: în ciuda oportunităților percepute, teama de eșec afectează peste 58% din populația adultă. Potrivit Raportului Global Entrepreneurship Monitor (GEM) pentru România, realizat de echipa Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, această anxietate este printre cele mai ridicate la nivel mondial, plasând România pe locul cinci global la acest indicator.

România se bucură de un potențial antreprenorial competitiv în regiune, cu 63,75% dintre români percepând condiții bune pentru lansarea unei afaceri în următoarele șase luni. De asemenea, 62,68% dintre aceștia cred că dețin cunoștințele necesare pentru a începe o afacere. Cu toate acestea, rata activității antreprenoriale în fază incipientă (8,25%) rămâne sub media globală a GEM (12,94%). În schimb, rata antreprenorilor consacrați este mai ridicată, indicând o comunitate prudentă, dar stabilă.

„Aceste date evidențiază un ecosistem care sprijină reziliența, dar nu încurajează suficient asumarea de riscuri necesare pentru inovare disruptivă”, explică conf. univ. dr. Tünde Petra Szabó, coordonatorul echipei GEM România.

Profilul antreprenorului român

Raportul evidențiază că majoritatea antreprenorilor români sunt bărbați (68,4%) cu vârste între 35-44 de ani, educație superioară (56,4%) și venituri peste medie. Majoritatea își desfășoară activitatea în sectorul serviciilor de consum (51,5%) sau al industriei prelucrătoare (35,4%). În contrast, femeile rămân subreprezentate în antreprenoriat, în ciuda creșterii acestora la nivel global. „România trebuie să facă mai mult pentru a încuraja participarea femeilor în antreprenoriat. Aceasta este o resursă neexploatată care poate contribui semnificativ la dinamismul economic,” subliniază Szabó.

Accesul dificil la finanțare rămâne o problemă majoră pentru antreprenori. România se situează sub media economiilor cu venituri medii în ceea ce privește sprijinul guvernamental pentru antreprenoriat. Conf. univ. dr. Răzvan V. Mustață, decanul FSEGA, argumentează că este nevoie de politici coerente și strategice pentru a susține ecosistemul antreprenorial. „Guvernul poate facilita accesul la finanțare prin programe adaptate nevoilor antreprenorilor, dar și prin reformarea educației antreprenoriale. Integrarea cursurilor de antreprenoriat în școli poate avea un impact semnificativ pe termen lung,” adaugă acesta.

Studiile superioare joacă un rol esențial în succesul antreprenorial, arată raportul GEM. Rectorul UBB Cluj, prof. univ. dr. Daniel David, subliniază că universitățile trebuie să urmeze modele internaționale echilibrate care să combine cercetarea avansată cu componente antreprenoriale. „Nu trebuie să forțăm universitățile să devină antreprenoriale fără o bază solidă de cercetare. Acest lucru ar putea limita inovațiile disruptive necesare unei economii competitive,” afirmă rectorul.

Pentru a stimula antreprenoriatul, experții GEM România recomandă dezvoltarea unor politici pe termen lung, susținute de incubatoare de afaceri, centre de inovare și programe de mentorat. „Schimbările profunde necesită timp. Guvernul, mediul academic și sectorul privat trebuie să colaboreze pentru a construi un ecosistem antreprenorial sănătos, care să susțină atât inovațiile incrementale, cât și cele disruptive,” concluzionează prof. univ. dr. Levente Szasz, prorector UBB.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Serviciile private de sănătate din România au avut un trend pozitiv în ultimii ani, tendință justificată atât în contextul unei nevoi neacoperite de sistemul public, cât și al intensificării concurenței între jucătorii privați existenți.

„În ultimii 10 ani s-a dublat numărul de servicii medicale efectuate în regim privat. Practic, cea mai mare parte a serviciilor medicale adresate populației, chiar prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, are loc prin intermediul furnizorilor privați”, arată Cristian Hotoboc, președintele PALMED, Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private, în cadrul emisiunii ReInventarea României.

Referindu-se la partea de ambulator de specialitate, adică policlinicile, care includ atât consultațiile în regim ambulator, cât și analizele medicale și serviciile imagistice, în jur de 90% dintre aceste servicii sunt efectuate în regim privat, în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, explică Cristian Hotoboc.

În ceea ce privește spitalizarea, spitalele de stat sunt preponderente, însă reprezentantul PALMED estimează că, peste câțiva ani, jucătorii privați vor fi tot mai bine reprezentați.

El a subliniat importanța abonamentelor medicale oferite de marii jucători privați, care au fost adoptate la nivel național și care sunt deductibile din punct de vedere fiscal, în limita a 400 de euro de angajat, pe an. 

El a mai precizat că, în privința decontării serviciilor de spitalizare, majoritatea spitalelor private au contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate (CAS), și că sunt anumite intervenții chirurgicale acoperite în mare măsură de tarifele pe care le plătește CAS.

„Noi am obținut un lucru foarte important cu câțiva ani în urmă, când am introdus contribuția personală, prin care pacientul poate să beneficieze de o parte din intervențiile efectuate în spitalele private prin intermediul CAS, iar o altă parte, care nu acoperă acele tarife, fie o achită singur, fie accesează niște abonamente private de sănătate”, explică Cristian Hotoboc pentru Forbes România. 

În prezent, PALMED însumează aproximativ 75 de membri, cuprinzând cele mai mari rețele furnizoare de servicii medicale, a căror cifră de afaceri cumulată are o creștere „sănătoasă” cu o medie între 15 și 20% pe an, potrivit președintelui PALMED.

Un studiu realizat de acest patronat împreună cu Ernst & Young, arată că, la nivelul anului 2022, 1% din valoarea impozitelor colectate la nivel național a reprezentat aportul furnizorilor de servicii medicale private, generat din valoarea taxelor și contribuțiilor, însumând echivalentul a 669 de milioane de euro. 

Totodată, furnizorii privați de servicii medicale au contribuit, în 2022, la generarea a 21,9 miliarde euro cifră de afaceri pe lanțul valoric sau 4,1% din cifra de afaceri agregată la nivelul economiei, mai arată PALMED.

„Furnizorii privați de sănătate sunt în continuă dinamică, sincer vorbind, și pe fondul lipsurilor și managementului mai deficitar din sistemul public de sănătate. Acesta a fost mult mai greu de reorganizat, a fost rezistent la schimbare, așa cum este rezistența la schimbare în general la noi în țară.” (C.H.)

În privința repartizării personalului din sănătate, reprezentantul PALMED consideră că, din cauza deficitului de cadre medicale, nu ar fi indicat să i se impună unui medic să lucreze exclusiv într-un sistem. 

„Bineînțeles că sunt colaborări cu anumiți profesori importanți, care au și o încadrare universitară și atunci ei trebuie să rămână și în spitalele universitare, care sunt de stat, deci ei ar trebui lăsați să își desfășoară activitatea în ambele sisteme. Personal, eu n-am fost de acord niciodată ca medicii de la spitalele de stat să-și direcționeze pacienții la privat, mi se pare un lucru de condamnat”, a punctat Cristian Hotoboc.

În anul 2022, membrii patronatului PALMED au investit peste 130 de milioane de euro în infrastructură medicală, reprezentând în jur de 25% din totalul investițiilor din sistemul medical privat.

În schimb, una dintre marile provocări cu care se confruntă acești furnizori este lipsa de predictibilitate fiscală, care îi pune în imposibilitatea de a-și construi un plan de business pentru viitor. 

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

          Ilinca Vandici, cunoscută pentru eleganța și personalitatea sa vibrantă, a ales să exploreze o nouă latură a pasiunii sale si sa intre in lumea antreprenoriatului prin lansarea primului său brand de parfumuri, SIGMA Perfumes. Această colecție exclusivistă de trei parfumuri reflectă gustul său rafinat și dorința de a oferi o experiență olfactivă aparte, inspirată de tradițiile orientale.

          „Pasiunea mea pentru parfumuri a fost constantă de-a lungul anilor. Mereu am căutat acel parfum perfect, un echilibru între intensitate, mister și eleganță”, declară Ilinca Vandici. „Acest proiect nu este doar o afacere, ci împlinirea unui vis de a crea o colecție personalizată, distinctivă, care să ofere o experiență senzorială aparte”, adaugă vedeta. 

          Parfumurile sunt destinate femeilor sofisticate, sigure pe ele, care își doresc să transmită atât energie, fermitate, cât și delicatețe. Cele trei parfumuri din colecție sunt create pentru tipologii bine conturate si reprezentate de femeia încrezătoare și senzuală, cea misterioasă și visătoare, și de femeia matură, cu un spirit independent.

          În colaborare cu parfumieri renumiți din Dubai, Ilinca Vandici a selectat cu grijă fiecare ingredient, îmbinând note intense de oud, șofran, nucșoară și trandafir cu tonuri moderne de cacao, paciuli și chihlimbar, pentru a crea o semnătură olfactivă aparte. Fiecare parfum al coecţiei spune o poveste și poartă femeia care îl folosește într-o călătorie senzorială, aducând o notă de rafinament și o amprentă personală memorabilă.

Victoria electorală a lui Donald Trump înseamnă că războiul din Ucraina se va încheia mai devreme decât se aștepta, a spus Volodimir Zelenskyi pentru publicația ucraineană Suspilne: „Este cert că războiul se va termina mai devreme cu politicile echipei care va conduce acum Casa Albă”.

Zelenskyi a subliniat că războiul trebuie să se încheie „anul viitor” prin „mijloace diplomatice”. El a mai dezvăluit că a avut un „schimb constructiv” cu Trump după recenta sa victorie în alegerile din SUA, în cadrul căruia „nu a auzit nimic care să contravină poziției noastre [a Kievului]”. Comentariile lui Zelenskyi sugerează o îmbunătățire a relațiilor cu Trump, care anterior a criticat livrările de arme ale SUA către Kiev.

În 2022, Zelenskyi a semnat un decret prin care interzicea Ucrainei să negocieze cu Rusia pentru a încheia războiul cât timp Putin rămâne la putere. Cedarea de teritoriu către Rusia este probabil să fie o condiție esențială în discuțiile pentru încheierea războiului, dar aceasta ar necesita aprobare printr-un referendum național în Ucraina. Sondajele de opinie la care face referire The Telegraph sugerează că o astfel de mișcare ar fi respinsă de publicul ucrainean.

Trump afirmă că a construit o relație bună cu Zelenskyi, consolidată de o întâlnire în New York, în septembrie, în cadrul căreia liderul republican a declarat că „a învățat multe” și a promis să rezolve războiul „foarte repede”.

Apelul lui Zelenskyi pentru o soluție „diplomatică” la război vine la o zi după ce Kiev l-a criticat pe Olaf Scholz, cancelarul german, pentru că a purtat o conversație telefonică cu Vladimir Putin, prima în doi ani.

După o creștere-record care a dus pentru prima dată prețul bitcoin la peste 90.000 de dolari și a împins valoarea totală a tuturor activelor digitale la peste 3,2 trilioane de dolari, cei mai bogați din sectorul cripto își văd averea crescând semnificativ.

Forbes SUA estimează că 11 dintre cei mai mari miliardari în criptomonede, ale căror dețineri constau în principal din token-uri lichide și acțiuni, și-au adăugat la avere în 2024, colectiv, 38 de miliarde de dolari. Dintre acestea, aproximativ 24 de miliarde de dolari, sau 63% din creșterea totală, s-au înregistrat după 1 septembrie, pe măsură ce industria a devenit din ce în ce mai optimistă în privința victoriei lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din noiembrie.

În ceea ce privește câștigurile procentuale, cel mai bine poziționați au fost liderii companiilor listate public. Cel mai mare câștigător în procente a fost de departe Michael Saylor, entuziast al bitcoin și președintele MicroStrategy. Acțiunile companiei sale, care deține cel mai mare stoc corporativ de bitcoin din lume, evaluat la 25,6 miliarde de dolari, au crescut cu 464% de la începutul anului. În comparație, bitcoin a crescut cu 110%. Averea lui Saylor, care constă în principal din bitcoin și participația sa în companie, a crescut cu 291%, ajungând la 8,8 miliarde de dolari.

Următorul este CEO-ul Galaxy Digital, Mike Novogratz, a cărui avere a crescut cu 123%, de la 3,2 miliarde de dolari la 5,9 miliarde de dolari, datorită saltului de 150% a prețului acțiunilor companiei sale de la începutul anului.

CEO-ul Coinbase, Brian Armstrong, a înregistrat, de asemenea, o creștere masivă. Averea sa a crescut cu 80%, de la 7,6 miliarde de dolari la începutul anului la 13,8 miliarde de dolari, făcându-l a doua cea mai bogată persoană din cripto. Majoritatea creșterii averii lui Armstrong s-a înregistrat în ultimele două luni, când a beneficiat de un plus de 74% al acțiunilor Coinbase, adăugându-și astfel 5,7 miliarde de dolari la avere.

În ceea ce privește creșterea procentuală, Zhao se află aproape de coada listei Forbes SUA de „Câștigători miliardari în cripto”, cu doar 33% creștere. BNB a crescut cu doar 89% în 2024.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Select Residences, cel mai recent complex rezidențial dezvoltat de grupul imobiliar turc Anchor Grup, se apropie de faza de livrare. Până în prezent, mai mult de 75% dintre unitățile proiectului au fost deja contractate. 

Început în 2021, cu o investiție de 45 de milioane de euro, proiectul este amplasat în zona Dristor/Vitan, lângă București Mall, și cuprinde trei clădiri cu 10 etaje plus duplex, și un total de 347 de apartamente.

„Faptul că 75% dintre unități au fost vândute deja înainte de predare demonstrează cererea puternică pentru proiecte rezidențiale bine concepute în București”, a declarat Affan Yildirim, Director General și membru în Consiliul de Administrație al Anchor Grup și al Shopping MallDova. 

Anchor Grup este unul dintre cei mai importanți dezvoltatori imobiliari din România, din portofoliul căruia se află primul centru comercial modern din țară, București Mall-Vitan, urmat de Plaza România. 

În afară de componenta de retail, Anchor Grup gestionează și proiecte din sectorul de cinema – Movieplex Cinema și Hollywood Multiplex Cinema; rezidențial – InCity Residences, Pallady Towers și Select Residences; precum și clădiri de birouri – Anchor Plaza și Plaza România.

Lenovo Group Ltd. și-a revizuit previziunile pentru livrările globale de PC-uri în 2025, după ce a raportat câștiguri peste estimări, afirmând că funcțiile de inteligență artificială vor contribui la creșterea pieței anul viitor.

CEO-ul Lenovo, Yang Yuanqing, a declarat pentru Bloomberg News că piața globală de PC-uri se va extinde în acest trimestru. Acesta și-a majorat previziunile pentru livrările globale din 2025 la o creștere procentuală de două cifre, față de estimarea anterioară de 5% – 10%, invocând cererea pentru PC-uri dotate cu inteligență artificială și ciclul de înlocuire stimulat de Windows 11.

Yang a adăugat că Lenovo nu ar fi dezavantajată față de principalii săi concurenți, chiar dacă președintele ales al SUA, Donald Trump, decide să impună tarife pe produsele străine după ce își va relua oficial mandatul la Casa Albă.

Venitul net a crescut cu 44%, ajungând la 358,5 milioane de dolari în trimestrul al treilea al anului, depășind estimarea medie de 343,3 milioane de dolari. Veniturile au crescut cu 24%, la 17,85 miliarde de dolari, depășind și ele proiecțiile analiștilor.

Livrările trimestriale de PC-uri ale Lenovo au crescut cu 3% față de anul trecut, în timp ce rivalii precum Dell Technologies Inc. și Apple Inc. au înregistrat scăderi.

Pariul Lenovo pe AI nu se limitează la dispozitivele destinate utilizatorilor finali, ci are încă un pilon important: grupul de soluții de infrastructură, care vinde servere clienților la scară largă. Lenovo consideră că această divizie va impulsiona creșterea prin livrarea de echipamente pentru centre de date care ajută la accelerarea antrenării modelelor de AI și a calculelor complexe.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

Costurile globale ale tranziției energetice, estimate la 200 de trilioane de dolari până în 2050, ar putea fi reduse cu 25% prin utilizarea unor instrumente de diminuare a riscurilor (de-risking) și prin promovarea unor metode inovatoare de finanțare a proiectelor „verzi”, conform studiului Deloitte „Financing the Green Energy Transition. Innovative financing for a just transition”.

Investițiile prioritare în cadrul tranziției – parcuri solare și eoliene, capacități de stocare, tehnologii de obținere a hidrogenului verde prin electroliză, electrificare, captarea și stocarea carbonului ș.a. – sunt percepute ca având riscuri semnificativ mai mari decât corespondentele cu bază fosilă, ceea ce, potrivit raportului, se reflectă direct în creșterea costurilor de capital, afectând eficiența financiară și atractivitatea proiectelor „verzi”.

Studiul identifică patru categorii de riscuri cu impact asupra costurilor de capital. Cele mai mari sunt riscurile macro, care se referă la starea de incertitudine cauzată de factori politici sau de reglementări și proceduri deficitare și care pot genera între 40% și 90% din costurile de capital ale proiectelor de energie regenerabilă, de exemplu. Acestea sunt urmate de riscurile de piață (apetența pieței pentru proiecte, venituri, competitivitatea costurilor), cu o pondere de până la 20% din costurile de capital în cazul proiectelor din state cu economii în curs de dezvoltare. Ponderi mai reduse au riscurile tehnice, care țin de întârzieri sau depășiri ale bugetelor în cadrul proiectelor, de sub-performanță ș.a., respectiv riscurile financiare (accesul la capital). Suplimentar acestor patru categorii, studiul arată că subestimarea beneficiilor climatice, de mediu și de sănătate publică ale proiectelor „verzi” au, la rândul lor, un aport la percepția excesivă a riscurilor, deci la creșterea costurilor de capital.

„Facilitarea investițiilor în proiecte green rămâne o preocupare de actualitate, esențială pentru accelerarea tranziției energetice și a decarbonării economiilor, în general. În piețele mari, care se află în faze mai avansate ale acestui parcurs, riscurile se situează deja pe o pantă descendentă, conducând la scăderea costurilor de capital ale proiectelor, deci la încurajarea investitorilor și a creditorilor; de altfel, la nivel global, segmentele-pionier ale tranziției, solarul și eolianul, și-au redus în ultimii 15 ani costurile inițiale cu 80%, respectiv cu 40%. Este un efect al experienței și al integrării treptate a lecțiilor învățate, care creează predictibilitate în proiecte și în piețe și atenuează percepția riscurilor. Studiul recomandă o serie de măsuri strategice de diminuare a riscurilor de implementare a tehnologiilor emergente, pentru ca acestea să aibă șansa să-și demonstreze viabilitatea comercială pe termen mediu și lung, și subliniază faptul că mixul de măsuri trebuie să țină cont de contextul de piață, precum și de gradul de maturitate al tehnologiilor”, a declarat Ovidiu Popescu, Partener, Deloitte România, Lider al practicilor de energie și sustenabilitate.

Printre soluțiile propuse de studiu se numără folosirea unor instrumente de informare, adică strategii și taxonomii accesibile tuturor părților interesate și menite să ofere stabilitate și predictibilitate piețelor, a unor instrumente de reglementare și control, între care cele mai importante sunt standardizarea procesului de obținere a licențelor și planificarea efectelor în rețele, a instrumentelor economice și de piață, cum ar fi facilități fiscale, politici de sprijin, contracte offtake ș.a, care să crească apetitul dezvoltatorilor și al investitorilor, precum și a instrumentelor financiare – granturi, subsidii, garanții și asigurări, credite concesionale ș.a. Studiul precizează că, în multe dintre cazuri, aceste instrumente sistemice nu pot elimina complet riscurile percepute ale unui proiect „verde”, astfel că apare necesitatea unor instrumente de transfer de risc, asimilate blended finance, create prin colaborarea surselor de capital, în special în tandemul public-privat, care pot contribui la reducerea costurilor actuale ale energiei regenerabile cu până la 35%.

Raportul atribuie și roluri în implementarea și corelarea instrumentelor și măsurilor recomandate – de-risking, blended finance și financial learning. Investitorii și creditorii trebuie să evolueze spre integrarea obiectivului decarbonizării în strategiile lor și spre elaborarea unor criterii pertinente de evaluare a riscurilor climatice. Astfel, fondurile de pensii, băncile, companiile de asigurare și alți investitori mari sunt determinanți în misiunea de a crește fluxurile de capital din piețele „verzi” de la miliardele din prezent spre cele aproximativ 7 trilioane de dolari necesare anual la nivel global, potrivit studiului, pentru atingerea obiectivelor 2050.

Autoritățile de reglementare au un rol central în stabilirea liniilor directoare ale tranziției, în asigurarea unui mediu investițional predictibil și atractiv, precum și în exploatarea financial learning prin integrarea lecțiilor învățate în politicile publice. Băncile de dezvoltare pot contribui prin calibrarea soluțiilor de blended finance și prin facilitarea mecanismelor de refinanțare la scară largă. În fine, organizațiile internaționale, precum ONU și formatele regionale cu atribuții în domeniul combaterii schimbărilor climatice, au misiunea de a crea o așa-zisă „nouă ordine mondială în energie” (new energy world order), în care elementele vitale ale tranziției – informație, strategie, tehnologie – să circule, să fie evaluate și tranzacționate liber, echitabil și eficient.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.