Lună: noiembrie 2024

Românii de pretutindeni sărbătoresc pe 1 Decembrie Ziua Națională a României, cel mai important moment din istoria românilor. La ceas de sărbătoare sau zi de zi, Beciul Domnesc este vinul preferat de români.

Beciul Domnesc este unul dintre cele mai iubite şi cunoscute branduri de vin din România, partener în momentele speciale, un vin care te invită să îi descoperi povestea cu fiecare picătură, un gest de apropiere și celebrare a tradițiilor noastre. Este un ambasador al gustului autentic românesc, aducând împreună inimi și suflete în jurul unei povești de veacuri.

Beciul Domnesc cuprinde o varietate de sortimente de vin ce va transmit parte din savoarea fiecareia dintre cele patru podgorii notorii din care ne recoltam strugurii: Husi, Panciu, Odobesti si Cotesti.

Acest brand este un buchet de vinuri menite să satisfacă preferințele consumatorilor, aici găsiti vinul care se potrivește oricărui gust și oricărei ocazii:

Merlot este un vin roșu demisec, delicat și armonios, potrivit pentru preparate din carne roșie și brânzeturi. Încearcă-l alaturi de mâncarea de fasole cu ciolan afumat!

Pinot Noir este un vin roșu, demisec, cu note de vișine și cireșe, perfect pentru a fi servit alături de carne roșie sau deserturi. Savurează-l alături de o tochitură de măruntaie!

Feteasca Neagră este un vin roșu cu arome de prune uscate și mure, potrivit pentru carne roșie și preparate dulci. Daca este prea dulce Cabernetul din acest brand, alege acest vin pentru costele de porc glazurate!

Rose-ul de la Beciul Domnesc este unul dintre pionierii consumului de vin rose din România. El te învață într-o maniera subtilă şi elegantă ca vinul rose, demisec şi semi aromat este vinul ce poate fi asociat unei largi game de preparate culinare, începând de la aperitive şi până la desert.

Chardonnay este un vin sec cu note de citrice și vanilie, ideal pentru carne albă și pește.  Nu așteptați Crăciunul ca să vă bucurați de acest vin alături de o răcitura de curcan!

Riesling de Rhin este un vin alb, demisec, proaspăt și echilibrat, perfect pentru preparate din carne de pasăre. Recomandăm să îl gustați alături de pui cu smântână!

Feteasca Regală este un vin demisec cu note florale și fructate, recomandat pentru preparate din carne de pasăre și pește. Poți să te bucuri din plin, savurându-l și în zilele cu dezlegare la pește din Postul Crăciunului!

Sauvignon Blanc este un vin alb, demisec, cu arome de grapefruit și ardei verde, ideal pentru fripturi din carne de pasăre și preparate mediteraneene. Un vin care merge perfect cu friptura de curcan de pe masa de Crăciun!

Muscat Ottonel este un vin alb, demidulce cu note florale de tei și fructe, perfect pentru aperitive și deserturi. Încercați-l în postul Crăciunului cu o mâncare de gutui!

Tămâioasa Românească este un vin cu note de miere și flori, potrivit pentru aperitive și deserturi. Nu exista o mare sărbătoare românească fără cozonac sau tort. Adaugă tu vinul cel mai potrivit!

Nu uitați, Beciul Domnesc s-a născut în inima  Vrancei, în unicul loc din Romania, unde se întâlnesc granițele dintre Muntenia, Ardeal și Moldova – un adevarat “triplex confinium”. Aici Sărbătoarea Românilor – 1 Decembrie capătă o semnificație aparte: suntem diferiți, dar suntem împreună. Aici terroir-ul de excepție și măiestria oamenilor și-au dat mâna pentru a vă oferi vinurile care au dus BECIUL DOMNESC în topul preferințelor românilor.

Beciul Domnesc vă invită să redescoperiți tradițiile, să depănați amintiri dragi sufletului de român și să ridicați un pahar de vin în zi de sărbătoare pentru toți ai noștri.

La mulți ani, Romania!

La mulți ani tuturor românilor!

Beciul Domnesc – Tradiție vie!

Creativitatea este o abilitate esențială pentru dezvoltarea completă a unui copil. În perioada preșcolară, mințile celor mici sunt extrem de flexibile, iar stimularea imaginației lor poate influența pozitiv gândirea critică, rezolvarea problemelor și abilități de adaptare. Părinții și educatorii pot contribui semnificativ la dezvoltarea acestei abilități prin diverse activități și abordări. Iată cinci modalități prin care putem încuraja creativitatea copiilor preșcolari:

1. Încurajează activitățile artistice zilnice Desenul, pictura, modelajul sau orice altă activitate artistică reprezintă o formă excelentă de exprimare a creativității. Copiii trebuie să aibă acces la diverse materiale – culori, pensule, plastilină – și să fie încurajați să experimenteze fără frica de a greși. Arta le oferă un spațiu în care imaginația poate zbura liber, iar în acest proces învață să își exprime gândurile și emoțiile într-un mod vizual.

2. Teatrul și jocurile de rol  – Carina Lăpușneanu, copil actor, spune: „Teatrul și actoria sunt două dintre cele mai bune modalități prin care copiii își pot dezvolta creativitatea. Prin jocurile de rol, ei învață să își construiască personaje, să pună în practică scenarii imaginare și să își exprime gândurile într-un mod artistic. Actoria nu doar că stimulează creativitatea, dar dezvoltă și abilități de comunicare, de empatie și de colaborare.” Așadar, încurajarea copiilor să participe la jocuri de rol, să-și imagineze diverse povești și să joace diferite personaje este un mod minunat de a stimula creativitatea lor.

3. Povestirile și citirea de cărți Citirea împreună cu cei mici și povestirea sunt activități care dezvoltă imaginația și gândirea creativă. Povestirile ajută copiii să-și construiască imagini mentale și să învețe cum să creeze propriile povești. Mai mult, încurajându-i să participe la discuții despre ce au citit sau au ascultat, le stimulăm gândirea critică și capacitatea de a-și exprima opiniile.

5. Desenele animate educative Desenele animate sunt o sursă fantastică de învățare pentru cei mici, iar atunci când sunt educative, ele pot avea un impact semnificativ asupra dezvoltării lor. Programele care stimulează creativitatea prin activități de desen, puzzle-uri sau jocuri de rol sunt deosebit de valoroase. La JimJam, desenele animate precum DoodleBoo, Corbul Calamităților și Murdarel în Okido sunt concepute special pentru a încuraja dezvoltarea imaginației și abilităților cognitive ale copiilor.

DoodleBoo îi învață pe copii cum să își exprime ideile prin desen și să rezolve puzzle-uri, în timp ce Corbul Calamităților stimulează gândirea logică și creativitatea prin jocuri de ghicit. Murdarel în Okido, prin întrebările sale curioase și răspunsurile oferite de prietenii săi, ajută copiii să înțeleagă lumea înconjurătoare și să își formeze idei originale despre știință și natură.

Aceste desene animate sunt disponibile zilnic la 12:07 și 16:28 pe JimJam și oferă un plus de valoare educației copiilor încă de la vârste fragede, stimulându-le creativitatea într-un mod distractiv și interactiv.

În concluzie, dezvoltarea creativității la copii nu se limitează doar la activități de artizanat, ci include o gamă largă de experiențe și modalități de învățare. Prin activități care îi provoacă să gândească și să exploreze, putem contribui la formarea unor tineri creativi, capabili să găsească soluții inovative la provocările vieții.

Deficitul bugetar a urcat la 6,19% din PIB după primele 10 luni din acest an, de la 5,44% din PIB la nouă luni, respectiv 3,91% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit Ministerului Finanţelor.

“Execuţia bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 109,42 miliarde de lei, respectiv 6,19% din PIB faţă de deficitul de 62,81 miliarde de lei, respectiv 3,91% din PIB aferent celor zece luni ale anului 2023”, potrivit Ministerului Finanţelor.

Veniturile totale au însumat 473,53 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 13,1% (an/an), iar cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 582,94 miliarde de lei, în creştere în termeni nominali cu 21% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Astfel, în ceea ce priveşte veniturile totale, MF precizează că acestea au fost susţinute de încasările din venituri curente – contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe salarii şi venit, impozit pe profit, accize şi venituri nefiscale.

“Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 40,68 miliarde de lei, consemnând o dinamică pozitivă de 22,2% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,5%, peste evoluţia fondului de salarii din economie (17,2% ), evoluţia acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/202) şi de majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 H.G. nr. 598/2024 ). Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (63,9% ) şi aferente declaraţiei unice (10,3%). Dinamica încasărilor din impozitul pe dividende rămâne încă în teritoriul negativ (-1,4%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creşterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%)”, menţionează Ministerul Finanţelor.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 32,92 miliarde de lei, consemnând o creştere de 19,8% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenţii economici şi impozitul pe profit de la bănci comerciale. Evoluţia acestei categorii de încasări a fost influenţată negativ de redirecţionarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (-0,6 miliarde lei).

În ceea ce priveşte încasările nete din TVA, acestea au înregistrat 99,22 miliarde de lei, în creştere cu 17,0% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 1,73% faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (25,21 miliarde de lei în ianuarie-octombrie 2024, comparativ cu 24,78 miliarde de lei în ianuarie-octombrie 2023).

“Evoluţia încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susţinută şi de modificările fiscale aduse prin Legea nr.296/2023, precum creşterea cotei de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs), pentru dreptul de utilizare a facilităţilor sportive, transportul de persoane în scop turistic, pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă”, arată MF în document.

Potrivit sursei citate, veniturile din accize au însumat 36 de miliarde de lei, înregistrând o creştere de 18,2%, susţinută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+25,2%), în contextul unei evoluţii favorabile a consumului de carburanţi. Totodată, încasările din accizele pentru produsele din tutun au consemnat o dinamică pozitivă, de 7,6%. Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 42,49 miliarde de lei, înregistrând un avans de 13,8% (an/an), susţinut de încasările din dividende şi vărsăminte din veniturile nete ale BNR.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 30,78 miliarde de lei, în scădere cu 20,8% (an/an).

Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 582,94 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 21% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele zece luni ale anului 2024 au înregistrat o creştere cu 3 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 30% din PIB la 33% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 133,72 miliarde de lei, în creştere cu 23,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,56% din PIB, cu 0,83 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 75,53 miliarde de lei, în creştere cu 20,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 12,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 24,6% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 32,86 miliarde de lei, cu 4,73 miliarde de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistenţa socială au depăşit 185,53 miliarde de lei, în creştere cu 14,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. “Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie a.c., în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii”, subliniază MF.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele zece luni ale anului 2024, au fost în sumă de 3,31 miliarde de lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 14,93 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,33 miliarde de lei) care reprezintă 22,3% din total subvenţii.

Alte cheltuieli au fost de 13,11 miliarde de lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor potrivit Legii nr.165/2013 şi a Legii nr.164/2014.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au totalizat 41,3 miliarde de lei.

De asemenea, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 88,4 miliarde de lei, în creştere cu 38,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 63,99 miliarde de lei.

La rectificarea bugetară adoptată de Guvern, deficitul pentru anul în curs a fost revizuit în creştere de la 5% din PIB la 6,94% din PIB. Consiliul Fiscal estimează, însă, că deficitul pe cash se va apropia de 8% din PIB, în 2024.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

În timp ce multe firme tehnologice au fost forțate să accepte chiar și finanțări neavantajoase pentru a supraviețui pe o piață globală a IT-ului în încetinire, Bitdefender și-a consolidat o poziție financiară solidă.

Soții Măriuca și Florin Talpeș, matematicieni de profesie, au debutat în mediul de business prin fondarea companiei Softwin în 1990, prima firmă de pe piața românească de software certificată ISO 9001, apoi AntiVirus eXpert (AVX). În 2001, afacerea s-a transformat în ceea ce este astăzi Bitdefender. În 2004, Bitdefender ieșea în afara României cu primele birouri în Statele Unite ale Americii, Germania și Regatul Unit. De-a lungul timpului, și-a consolidat prezența și afacerile, iar în 2007 fondul de investiții Axxess Capital, sub conducerea românului Horia Manda, tot matematician, a cumpărat 7% din acțiunile Bitdefender pentru șapte milioane de dolari. La 10 ani distanță, un alt fond de investiții, Vitruvian Partners, a achiziționat o participație de 30% în companie, pentru aproximativ 180 de milioane de dolari. La momentul respectiv, valoarea producătorului de soluţii de securitate informatică era evaluată la 600 de milioane de euro, iar cei doi fondatori își păstrau pachete majoritare de acțiuni. Tot în 2017, Bitdefender a preluat compania franceză Profil Technology, iar la un an distanță a efectuat două achiziții suplimentare – SMS eTech din Australia și RedSocks Security BV din Olanda. În prezent, compania deține birouri în întreaga lume.

În 2023, soții Talpeș au înființat  Bitdefender Voyager Ventures, specializată în investiții în early-stage cybersecurity startups, cu accent pe continentul european, controlată integral de Bitdefender Holding BV (Olanda). „Obiectivul Bitdefender Voyager Ventures este să dezvolte ecosistemul european de securitate cibernetică și să dezvolte o comunitate strânsă de cybersecurity, formată din oameni și tehnologii gata să abordeze provocările viitoarei revoluții a inteligenței artificiale”, potrivit reprezentanților companiei.

Compania fondată de soții Florin și Măriuca Talpeș a intrat în ultima perioadă într-o nouă fază, concentrându se pe folosirea capitalului acumulat pentru a finanța achiziții strategice. În 2023, a achiziționat Horangi Cyber Security din Singapore, marcând începutul unei strategii de extindere prin fuziuni și achiziții. „2023 a fost un an în care am accelerat componenta de M&A (fuziuni și achiziții) și vom vedea asta întâmplându-se și în 2024, tocmai bazat pe profitul pe care îl avem, fiind o companie care generează cash, iar cash-ul îl reinvestim în primul rând în M&A”, declara Florin Talpeș, pentru proiectul editorial Forbes 24 pentru 2024.

Florin Talpeș a subliniat că achiziția de anul trecut permite Bitdefender un progres semnificativ pe scena internațională, stabilind un nou centru strategic în Asia de Sud-Est, funcțional începând cu 1 ianuarie 2024. Aceasta reprezintă o extindere a prezenței companiei, adăugându-se la operațiunile existente din Australia și Noua Zeelandă și marcând un efort concertat de a accelera prezența în această regiune cu un mare potențial de creștere.

Bitdefender are în vedere și alte achiziții, cu planuri de finalizare chiar în acest an. „Explorăm acum mai multe opțiuni pentru potențiale achiziții decât în trecut și am ajuns la concluzia că ar trebui să profităm dacă există oportunități de accelerare prin fuziuni și achiziții în domenii-cheie, având în vedere capacitatea noastră de a face acest lucru.”

Privind spre viitor, cofondatorul Bitdefender anticipează o creștere care nu este neapărat legată de numărul de angajați, ci de creșterea productivității.

În 2021, Bitdefender a depus documente necesare la autoritățile de reglementare americane pentru a se lista pe Nasdaq, principala Bursă de tehnologie din SUA. De atunci, piața bursieră nu a fost prea prietenoasă cu sectorul tehnologic, iar condițiile pentru noi listări au devenit tot mai nefavorabile. Cu toate acestea, Bitdefender continuă pregătirile pentru acest pas strategic, așteptând momentul oportun.

Multe companii cu ambiții globale, originare din România, aleg să își modifice percepția de brand pentru a se distanța de imaginea locală, fie la recomandarea consultanților, fie ca răspuns la politici ale altor state de atragere a inovației. Schimbarea sediului central din România într-o țară cu o tradiție mai solidă în tehnologie, cum ar fi SUA, Marea Britanie, Franța sau Germania, este adesea văzută ca o strategie pentru a crește vizibilitatea și aprecierea în rândul investitorilor și clienților globali.

Florin Talpeș preferă să descrie Bitdefender nu ca o companie românească, datorită prezenței sale internaționale extinse, ci mai degrabă ca o entitate cu sediul central în România. „Ne-am luat misiunea aceasta de a fi una dintre companiile care vor încerca să își mențină cartierul general în România pentru a contribui la dezvoltarea de competențe de cartier general”, mai spune Florin Talpeș.

Bitdefender continuă să investească în dezvoltarea competențelor de sediu central în România, chiar dacă această strategie a adus costuri suplimentare,
într-un context în care companiile de tehnologie din Europa de Est sunt adesea subevaluate comparativ cu cele care provin din piețe recunoscute, precum SUA.

Antreprenorul susține că aceste competențe strategice sunt vitale pentru ca firmele românești să se impună la nivel global și pentru progresul României pe scena internațională. De aceea, echipele Bitdefender din România rămân un pilon central pentru companie, Bucureștiul fiind nu doar sediul central, ci și un hub din care compania intenționează să continue recrutarea de talente.

Piaţa americană generează 40% din veniturile Bitdefender, în timp ce piaţa vest-europeană generează alte 40% din venituri, după cum declara Florin Talpeş.

Întrebat despre ponderea României, cofondatorul Bitdfender a spus că piaţa nu este mare din punct de vedere al veniturilor, ci este esențială din punct de vedere al resurselor umane, al talentelor inginereşti.

Pentru a trece la un nivel superior de notorietate globală, Bitdefender a încheiat în 2023 parteneriatul cu Ferrari, despre care Florin Talpeș declara: „Prin parteneriatul cu Ferrari, am ieșit puțin pe Bursă”, pentru că în domeniul securității cibernetice și la Formula 1, fiecare milisecundă contează, iar tehnologia reprezintă un avantaj esențial.

„Atunci când fiecare secundă contează, doar cele mai avansate mașini câștigă curse pe circuit și doar cea mai avansată tehnologie are puterea de a preveni, apăra și răspunde eficient la atacurile cibernetice. Parteneriatul cu Scuderia Ferrari, cea mai emblematică echipă de Formula 1, se potrivește în mod natural pentru Bitdefender și așteptăm cu nerăbdare să accelerăm notorietatea brandului, în timp ce rămânem concentrați pe furnizarea de protecție de ultimă generație pentru clienții noștri din întreaga lume în materie de securitate cibernetică”, spunea Florin Talpeș.

Loc 6

5 miliarde de lei

Familia Talpeș

București

Software

Locul 6 în ediția 2023 a Forbes 500

Databricks, fondată de Matei Zaharia și Ion Stoica, este una dintre cele mai de succes companii de tehnologie din lume, iar succesul său are rădăcini adânci în inovație și cercetare academică.

Matei Zaharia și Ion Stoica, alături de colegi ai lor de la Universitatea Berkeley din California, au creat un start-up ce transformă modul în care organizațiile gestionează și analizează datele. În septembrie 2023, Databricks a fost evaluată la 43 de miliarde de dolari, după ce a obținut o finanțare de peste 500 de milioane de dolari. Compania are în prezent peste 6.000 de angajați și a ajuns la statutul de „decacorn”, adică o firmă tech care ajunge la o valoare estimată de cel puțin 10 miliarde de dolari în urma unor investiții obținute înainte de listarea la Bursă.

Matei Zaharia, născut la Cluj-Napoca, a studiat informatica la Universitatea din Waterloo, Canada, înainte de a-și continua studiile doctorale la Universitatea Berkeley din California. Acolo, sub îndrumarea profesorului Ion Stoica, Matei a dezvoltat Apache Spark, un motor de procesare a datelor open-source, care a stat la baza întregii afaceri Databricks.

Apache Spark a revoluționat industria prin viteza și eficiența cu care putea procesa volume mari de date. În esență, a fost conceput pentru a depăși limitările sistemului Hadoop, utilizat pe scară largă la acel moment. Apache Spark a devenit rapid unul dintre cele mai populare proiecte open-source din domeniul datelor mari, iar potențialul său a fost imediat recunoscut de industrie.

În 2013, Matei Zaharia și Ion Stoica, împreună cu alți cinci cercetători din echipa de la Berkeley, au fondat Databricks, cu scopul de a comercializa tehnologia Apache Spark și de a oferi soluții de analiză a datelor pentru companii. De la început, compania s-a concentrat pe cloud computing și a oferit platforme care să le permită organizațiilor să-și gestioneze și să-și analizeze datele în mod eficient, fără a avea nevoie de infrastructuri complexe on-premises, care furnizează organizațiilor un control ridicat asupra specificațiilor hardware.

Compania a devenit cunoscută prin faptul că le permite companiilor să transforme rapid datele brute în informații valoroase, proces care stă la baza deciziilor de business. De exemplu, utilizatorii Databricks pot să analizeze date în timp real, să implementeze modele complexe de învățare automată și să scaleze procesele pe cloud pentru a răspunde cerințelor din ce în ce mai mari.

Una dintre inovațiile-cheie ale Databricks este Delta Lake, un proiect open-source care permite gestionarea datelor stocate în cloud într-un mod structurat și performant. Delta Lake asigură un control mai bun al calității datelor, facilitează operațiunile complexe de business intelligence și contribuie la performanța generală a proceselor de date.

Companii din diverse sectoare economice, de la retail și servicii financiare până la sănătate și tehnologie, folosesc platforma Databricks pentru a-și optimiza procesele de afaceri. Printre clienții săi se numără branduri globale precum Comcast, Shell, Expedia și HSBC. Acești clienți folosesc platforma pentru a extrage valoare din datele lor, fie că este vorba despre îmbunătățirea operațiunilor, predicția comportamentului consumatorilor sau optimizarea stocurilor.

Un alt punct de atracție pentru clienți este integrarea nativă a Databricks cu principalii furnizori de cloud computing, precum Microsoft Azure, Amazon Web Services (AWS) și Google Cloud. Această flexibilitate face ca platforma să fie extrem de accesibilă și scalabilă pentru organizații de toate dimensiunile.

Un alt domeniu în care Databricks a avut un impact major este inteligența artificială și machine learning. Compania oferă soluții avansate pentru implementarea algoritmilor de învățare automată, facilitând automatizarea unor procese complexe și crearea de modele predictive mai eficiente. Platforma Databricks permite antrenarea modelelor pe seturi mari de date într-un timp foarte scurt, oferind organizațiilor un avantaj competitiv. În plus, Databricks a investit mult în sprijinirea comunității de dezvoltatori și cercetători în AI, oferindu-le acces la tehnologiile sale și la resursele necesare pentru a inova în domeniu. Proiecte open-source precum MLflow, care este un sistem de gestionare a ciclului de viață al modelelor de machine learning, demonstrează angajamentul companiei de a îmbunătăți continuu ecosistemul AI.

Matei Zaharia și Ion Stoica nu și-au abandonat rădăcinile academice odată cu succesul comercial al Databricks. Ambii sunt în continuare implicați în activitatea de cercetare și predare, Zaharia fiind profesor asociat la Stanford University, iar Stoica, profesor la Berkeley.

Compania păstrează o strânsă legătură cu mediul academic și colaborează activ cu universități de top pentru a dezvolta noi soluții tehnologice. De asemenea, Databricks organizează conferințe și evenimente dedicate comunității de știință a datelor, precum conferința anuală Spark + AI Summit, care reunește mii de specialiști din întreaga lume, pentru a discuta cele mai noi evoluții în domeniul analizei datelor și al AI.

Databricks continuă să inoveze și să își extindă oferta de produse, concentrându-se pe noi tehnologii și domenii de aplicabilitate a datelor mari și AI. În 2023, compania și-a anunțat planurile de a dezvolta soluții noi în domenii precum data governance, securitatea datelor și democratizarea accesului la analize avansate pentru organizații din toate industriile.

Compania a anunțat modelul de inteligență artificială generativă DBRX, în care au fost investiți 10 milioane dolari și opt luni de antrenare. Modelul IA lansat de Databricks este disponibil în mod „open‑source” pe GitHub și pe platforma de dezvoltatori de inteligență artificială Hugging Face, pentru cercetare și utilizare în scop comercial.  Acesta se află în două versiuni, una standard (DBRX Base) și una ajustată (DBRX Instruct). Ambele pot folosi date publice, personalizate sau personale pentru generarea de răspunsuri.

Databricks susține că modelul AI are rezultate mai bune decât alte modele lingvistice „open-source”, ca LlaMa-2 al Meta (Facebook), Mixtral – Mistral AI sau Grok al xAI, start-upul lui Elon Musk. Acesta înregistrează performanțe mai bune decât ChatGPT-3.5, dar nu are o abordare multi-modală pentru a putea fi comparat pe deplin cu GPT-4.

Databricks explorează noi parteneriate strategice și extinderea în piețe emergente, precum și în domenii adiacente, precum sănătatea, fintech-ul și energia. Datorită accentului pus pe inovație și colaborare, compania este bine poziționată pentru a rămâne în fruntea revoluției digitale în anii următori.

Povestea de succes a Databricks reflectă puterea inovației tehnologice și a viziunii antreprenoriale. Începând ca un proiect academic dezvoltat de Matei Zaharia sub îndrumarea profesorului Ion Stoica, Databricks a devenit un jucător global major în industrie, având un impact semnificativ asupra modului în care datele sunt gestionate și utilizate la nivel mondial.

Cu o echipă puternică, o bază solidă de clienți și un angajament continuu față de inovație, Databricks este pregătită să modeleze viitorul tehnologiei și să continue să inspire următoarea generație de antreprenori din domeniul tehnologic.

Loc 4

6 miliarde de lei

Ion Stoica 59 de ani

Matei Zaharia 39 de ani

SAN FRANCISCO

TEHNOLOGIE

Locul 4 în ediția 2023 a Forbes 500

Fost sportiv de performanță, Ion Țiriac este cel mai cunoscut om de afaceri din România, mai ales la nivel internațional. El a transformat succesul din sport într-o carieră impresionantă în afaceri.

Ion Țiriac se află printre cei mai bogați oameni din lume, fiind prezent în fiecare din ultimii 15 ani în clasamentul Forbes al miliardarilor planetei.

Născut pe 9 mai 1939, Ion Țiriac s-a remarcat ca jucător de tenis, câștigând peste 40 de titluri și ca jucător profesionist de hochei pe gheață. A participat la Olimpiada de Iarnă din 1964 și a adus României medalii de aur în diverse competiții internaționale. După retragerea din cariera sportivă, Țiriac a reușit să își transforme pasiunea pentru sport într-o carieră de succes în afaceri.

A înființat diverse companii în diverse domenii, precum bancar, al asigurărilor, imobiliar, energie și auto, construind un imperiu. Peste 40 de companii cuprinde grupul ce îi poartă numele.

Principalul domeniu de investiții și afaceri este industria auto, unde s-a remarcat ca fondator al Țiriac Auto, una dintre cele mai mari rețele de dealeri auto din România, care reprezintă mărci de lux precum Mercedes-Benz, Jaguar, Land Rover și Ford.

Ţiriac Auto a investit constant pentru a-şi menţine cea mai variată ofertă şi mix de produse noi şi rulate. A reuşit astfel să își crească cota de piaţă şi să diversifice serviciile oferite, concentrate pe nevoile clienţilor. Grupul tranzacţionează şi maşini la comanda clienţilor, autovehicule premium, pe care le importă din reţeaua partenerilor autorizaţi din Europa.

În domeniul bancar și financiar, Ion Țiriac a fondat, în 1990, Banca Comercială Ion Țiriac, prima bancă privată din România, care ulterior a devenit Unicredit. După ce a fost investitor major în Unicredit Țiriac Bank, în prezent parte din UniCredit România, Ion Țiriac și-a vândut participația sa în bancă, în 2015, către UniCredit Bank Austria AG. În aceeași perioadă a vândut și participația în Metro Group.

A investit în domeniul aeroportuar și aviație, Ion Țiriac fiind proprietarul primului aeroport privat din România, „Țiriac Air”, unde oferă servicii de transport aerian de lux.

În domeniul imobiliar, portofoliul lui Țiriac include clădiri de birouri, malluri și proiecte rezidențiale de lux, în special în București. A debutat pe piața de real estate în 1994, prin înființarea Fergus Construct International, prima companie imobiliară a Grupului Țiriac. Țiriac Group a derulat proiectele imobiliare Stejarii și Residenz – Cartierul German. Investiția în cel mai nou proiect rezidențial al companiei, Stejarii Collection, amplasat în zona de nord a Bucureștiului, în continuarea proiectelor Stejarii Clubul Rezidențial și Stejarii Country Club, în mijlocul a 250 ha de pădure, s-a ridicat la 52 de milioane de euro. Aproximativ 10 milioane de euro au fost investiți în implementarea sistemelor de eficientizare a consumului energetic și a soluțiilor de reducere a impactului asupra mediului înconjurător.

Allianz Țiriac, compania sa de asigurări, a avut un an-record în 2023, cu un profit operațional de 346 milioane de lei și o creștere cu 44% față de anul precedent. Cu 45% din acțiuni, Țiriac este pe cale să încaseze cel puțin 20 de milioane de euro în dividende.

Allianz Țiriac s-a impus ca lider pe piața asigurărilor din România. Compania a reușit să înregistreze subscrieri totale de aproape 3,5 miliarde de lei în 2023, o creștere cu 21% față de anul anterior, ca rezultat al orientării către nevoile clienților, având în vedere evoluția pozitivă în segmentele asigurărilor de viață și auto. Ion Țiriac a subliniat importanța asigurărilor generale și de viață pentru siguranța financiară a populației, având în vedere creșterea costurilor de trai și deficitul de protecție din rândul românilor. Compania a acordat despăgubiri care au depășit 2,1 miliarde de lei, în 2023.

În 2013, Țiriac Group a intrat și în sectorul energiei și a dezvoltat, în cadrul Diviziei Țiriac Energy, un parc de panouri fotovoltaice, în județul Prahova, cu o capacitate de 8 MW.

Pe lângă succesul în afaceri, Ion Țiriac este cunoscut și pentru pasiunea sa pentru automobile. Galeria Țiriac Collection, inaugurată în 2013, reunește o colecție de peste 400 de mașini, inclusiv modele rare și de epocă. Recent, Țiriac a adăugat în colecția sa un Mercedes-AMG One, pentru care a așteptat timp de cinci ani. „Din pasiune pentru mașini, am colecționat vehicule fabricate începând cu anii 1899”, a declarat Ion Țiriac, evidențiind valoarea istorică și sentimentală a automobilelor din colecția sa.

Printre realizările sale se numără și faptul că a fost managerul celebrului jucător Boris Becker, pe care l-a ajutat să câștige multiple titluri de Grand Slam.

Ion Țiriac se implică și în comunitățile din care face parte. În 2023, Allianz Țiriac a investit aproximativ 7,5 milioane de lei în inițiative sociale, contribuind la educație, sănătate și sport.

Ion Țiriac spune că este foarte zgârcit. „Eu am muncit într-o fabrică la 16 ani și aveam 375 de lei pe lună. Deci știu ce înseamnă să câștigi o bucată de pâine. Eu, când am împlinit 15 ani, aveam 30 de bani în buzunar. Și m-am dus și am cumpărat două felii de franzelă. Deci eu știu ce e banul și cum îl câștigi. De asta sunt zgârcit!”, a spus Ion Ţiriac. „Succesul nu vine din noroc, vine din muncă asiduă și perseverență”. El susține că nu se oprește niciodată din a învăța și a explora noi oportunități.

În domeniul sportului, Fundația Țiriac a investit în infrastructura sportivă din România și în programe de susținere a tinerelor talente. A investit în construirea de patinoare, terenuri de sport și organizarea unor competiții, toate destinate nu doar performerilor, ci și promovării sportului de masă. „Țiriac Trophy” și turneele de hochei pentru copii sunt câteva exemple de evenimente menite să încurajeze tinerele generații să descopere bucuria și valorile sportului, cultivând discipline și mentalități care să îi ajute în viață.

Pe planul educației, Fundația Țiriac a inițiat proiecte care adresează accesul la resurse educaționale și asigură sprijin pentru copiii din medii defavorizate. Programele de mentorat și bursele oferite de fundație ajută sute de elevi cu potențial, dar fără posibilități financiare, să își continue studiile și să acceseze oportunități de învățare moderne și de calitate. Prin parteneriate cu școli și organizații non-guvernamentale, fundația susține cursuri și evenimente educaționale care promovează valori precum spiritul de echipă, perseverența și integritatea.

Pe latura socială, fundația intervine prin campanii caritabile și donații pentru comunități vulnerabile, pentru a reduce inegalitățile sociale și contribuie la proiecte care vizează sănătatea și bunăstarea comunităților, de la oferirea de echipamente și resurse pentru spitale și școli, la susținerea unor programe de sănătate preventivă și de educație pentru sănătate copiilor.

Loc 2

11 miliarde de lei

Ion Țiriac

85 de ani | București

auto, Financiar, investiții. Imobiliare

Locul 2 în ediția 2023 a Forbes 500

Rețeaua de magazine de bricolaj Dedeman, înființată de frații Dragoș și Adrian Pavăl, a raportat în 2023 un profit net de 1,53 miliarde de lei, în scădere cu 10% față de anul precedent.

Dedeman a luat o opțiune serioasă în procesul de digitalizare. La sfârșitul lunii august a.c., managementul a anunțat lansarea proiectului DedeTech, prin care și-a propus să revoluționeze infrastructura digitală a companiei, axându-se pe optimizarea proceselor de logistică și e-commerce pentru cele 62 de magazine din țară. Pentru a susține această transformare, Dedeman urmărește să atragă specialiști IT, care lucrează în birourile din Bacău, București și Iași pentru proiectul DedeTech. Cu prilejul anunțului, Dragoș Pavăl, președinte Dedeman, a declarat: „Ca lider de piață, avem responsabilitatea de a ne poziționa în fruntea acestei revoluții digitale și de a le oferi clienților noștri, de fiecare dată, cele mai bune produse și servicii atât online, cât și în magazinele fizice”. Așadar, unul dintre fondatorii afacerii a declarat explicit o revoluție digitală la Dedeman. Sub sloganul „Construim tehnologie”, DedeTech se alătură brandului de angajator „Camarazi în Dedeman”, lansat în 2020, care a întărit poziția companiei ca unul dintre cei mai apreciați angajatori din România. În prezent, lanțul de magazine are 62 de unități la nivel național, cinci centre logistice, un parc auto propriu și 13.000 de angajați.

În anul 2023, compania Dedeman a raportat o cifră de afaceri de 11,5 miliarde de lei, mai mare cu 4% față de anul anterior. Este cea mai mare cifră de afaceri din istoria firmei înființate în anul 1992. Dedeman controlează mai mult de jumătate din piața autohtonă de bricolaj. Profitul net s-a ridicat la 1,53 miliarde de lei, mai mic cu 10% față de 2022. Este al treilea profit net ca valoare de la înființarea companiei. Marja profitului net a fost de 13,3% față de 15,4% în anul precedent. Capitalurile proprii se ridicau la
4,84 miliarde de lei la sfârșitul anului trecut. Lanțul de retail cu materiale de construcții și produse pentru amenajări interioare de tip Do-It-Yourself (DIY) își promovează ofertele sub sloganul „Dedicat planurilor tale”.

În aprilie a.c., a fost deschis al doilea magazin la Arad, cu o investiție totală de 19 milioane de euro. În acest an urmează lansarea unui magazin la Pașcani, iar pentru anul viitor se preconizează deschiderea unui centru logistic la Bacău. În decembrie 2023, compania a deschis un magazin la Petroșani. Seria de lansări de noi unități a fost umbrită de un accident nefericit, care a ținut capul de afiș al presei. La începutul lunii iunie, a avut loc o explozie puternică în incinta magazinului Dedeman din Botoșani, în urmă căreia au fost rănite 15 persoane. Explozia a fost urmată de un incendiu care a fost stins rapid de pompieri. Conform declarațiilor de atunci ale managementului, explozia s-a produs în timp ce o firmă autorizată efectua lucrări la sistemul de alimentare cu gaz al magazinului.

Pavăl Holding este unicul acționar al companiei Dedeman. La începutul lunii septembrie a.c., Pavăl Holding, vehiculul de investiții al fraților Pavăl, a anunțat că a cumpărat împreună cu Apex Alliance un renumit hotel de 5 stele din Elveția, Waldhaus Flims Wellness Resort. Hotelul are și câteva restaurante, dintre care unul gourmet, „Epoca by Tristan Brandt”, care a obținut în 2022 o stea Michelin. Noii proprietari s-au angajat să facă investiții în modernizarea infrastructurii. Astfel, Pavăl Holding se află la a doua sa investiție internațională de mare anvergură, după achiziția Grand Hotel Gardone din Italia.

Companiile Upscale Development (Bridge 1), The Bridge 2 Development și The Bridge 3 Office Building operează complexul de birouri The Bridge, achiziționat în urmă cu șase ani. În 2023, Upscale Development a avut o cifră de afaceri de 39,4 milioane de lei, în creștere cu 14% față de anul precedent, și un profit net de 11,4 milioane de lei (+ 7% față de 2022). The Bridge 2 Development a raportat afaceri de 24,8 milioane de lei la un profit net de 7,7 milioane de lei. De asemenea, The Bridge 3 Office Building a realizat afaceri de 22,4 milioane de lei (+16%) și un profit net de 9,8 milioane de lei (+84%). Fondul de private equity, Equiliant Capital, orientat către investițiile în firmele mici și mijlocii, lansat în 2019 și controlat de Pavăl Holding (100%), a raportat pierderi în valoare de 98.400 de lei.

Dragoș Pavăl (58 de ani) are participații directe și indirecte la 103 firme cu afaceri totale de peste 20 de miliarde de lei. Adrian Pavăl (55 de ani) deține acțiuni la 100 de companii. Daren Automobile, firmă controlată prin intermediul Pavăl Holding, a avut o cifră de afaceri de 34,5 milioane de lei, în creștere 26% față de 2022, și un profit net de 861.000 de lei. Moldova Farming din Bacău, companie care are obiect de activitate cultivarea cerealelor și la care Pavăl Holding are un pachet de acțiuni de 19%, a avut în 2023 afaceri de 433 milioane de lei și un profit net 21,8 milioane de lei. Cifra de afaceri s-a menținut la nivelul anului precedent. La această societate, PIF Industrial, firma de consultanță în afaceri și management a fraților Pavăl, a înregistrat o cifră de afaceri de 6,9 milioane de lei (-7%) și un profit net de 4,3 milioane de lei (-79%).

Dedeman se numără printre cele mai valoroase branduri românești. Conform raportului Brand Finance România pentru anul 2024, valoarea brandului Dedeman este estimată la 481 de milioane euro. Este cel mai valoros brand deținut în întregime de acționari români. Investițiile publicitare ale Dedeman concurează cu cele ale corporațiilor. Dedeman a ocupat locul 7 în topul investitorilor în publicitatea exterioară (outdoor), în anul 2023, cu investiții de 3,1 milioane de euro (rate card), potrivit monitorizărilor BRAT. Pe televiziune, reclamele cu ofertele Dedeman au acumulat 10.851 puncte de audiență (GRP’30) pe target comercial, fiind pe poziția 51 în clasamentul marilor investitori. Pe piața radio, compania a alocat un buget de 5,5 milioane de euro (rate card), conform BRAT, ocupând locul 12 în topul celor mai mari investitori pe acest suport de promovare. Dedeman se implică și în acțiunile de CSR (Corporate Social Responsibility), investind constant în sport, cultură, educație și în planuri pentru comunitate.

Dragoș și Adrian Pavăl au început în 1992 o mică afacere în Bacău și au dezvoltat Dedeman, cea mai puternică rețea de magazine de bricolaj din țară. Apoi s-au lansat în sectorul imobiliar cu tranzacții importante, dar au urmărit investiții și în alte domenii: construcții, transport fluvial, restructurarea companiilor, viticultură, colectarea deșeurilor, panourilor fotovoltaice și retail farmaceutic. Afacerile celor doi antreprenori reprezintă un model de succes pentru mediul privat de business din România.

Loc 1

17 miliarde de lei

Dragoș și Adrian Pavăl, Bacău

Bricolaj, imobiliare

Locul 1 în ediția 2023 a Forbes 500

După o scurtă și neașteptată retragere din conducerea UiPath, Daniel Dines face o rocadă la fel de spontană și se întoarce la cârma companiei care a devenit primul unicorn românesc din istorie.

Daniel Dines este cofondator și CEO al UiPath, o companie specializată în automatizarea proceselor robotizate, care a devenit publică la Bursa de Valori din New York în aprilie 2021. Daniel Dines a fondat inițial, alături de Marius Tîrcă, compania de externalizare DeskOver, în 2005, la București.

Ulterior, după mai mulți ani de explorare a pieței, cei doi români s-au reorientat către domeniul automatizării proceselor robotizate și au redenumit compania UiPath, după care i-au mutat sediul central în New York City, în 2018. De atunci, UiPath construiește aplicații pentru ca întreprinderile să automatizeze funcțiile repetitive.

Astăzi, sintagma „RPA” este utilizată pentru a se referi la utilizarea unui software care automatizează procesele bazate pe reguli fără a fi nevoie de supraveghere umană constantă. Printre clienții companiei se numără banca japoneză Sumitomo Mitsui și Toyota North America, care investesc milioane de dolari în „roboții” virtuali ai UiPath, capabili să automatizeze sarcini complexe și repetitive. Daniel Dines, un cititor pasionat, a declarat într-un articol de pe coperta ediției americane a Forbes din 2019 că obișnuiește să citească dimineața, ajungând adesea la biroul UiPath abia în jurul orei 11.

Daniel Dines s-a retras din poziția de co-CEO al UiPath în vara anului 2023, cedându-i atunci poziția lui Rob Enslin. La mai puțin de un an de la această mișcare cel puțin surprinzătoare, Enslin a demisionat, iar omul de afaceri român a revenit la conducere.  Astfel, Rob Enslin s-a retras din funcția de director executiv și membru al Consiliului de Administrație al UiPath de la 1 iunie 2024. Daniel Dines este în prezent Chief Inovation Officer și președinte executiv al consiliului.

UiPath a avut venituri de 1,35 miliarde de dolari în cele 12 luni încheiate la 30 aprilie 2024, cu o creștere de 22,71% de la an la an. Veniturile în trimestrul încheiat la 30 aprilie 2024 au fost de 335,11 milioane de dolari, cu o creștere de aproape 16% de la an la an. În anul fiscal încheiat la 31 ianuarie 2024, UiPath a avut venituri anuale de 1,31 miliarde de dolari, cu o creștere de 23,57%.

Primul unicorn românesc a anunțat recent că va concedia aproximativ 10% din forța de muncă globală, adică peste 400 de persoane dintr-un total de peste 4.000 de angajați, începând cu data de 1 iulie 2024.

O mare parte din aceste disponibilizări urmează să aibă loc până la sfârșitul primului trimestru al anului fiscal 2026. Compania nu a detaliat dacă concedierile vor afecta și activitatea din România. Aceasta este prima decizie luată de Daniel Dines după ce a revenit la cârma companiei. Concedierile vin pe fondul unei piețe tech tensionate la nivel mondial. Giganții din sectorul tehnologiei au operat concedieri masive în ultimele luni. UiPath transmite că a aprobat aceste restructurări pentru a-și gestiona cheltuielile de exploatare.

„Aceste schimbări reflectă eforturile de remodelare a organizației prin eficientizarea structurii companiei, în special în ceea ce privește funcțiile operaționale și corporative, prin prioritizarea mai bună a investițiilor noastre în marketing și prin concentrarea investițiilor noastre în cercetare și dezvoltare pe inteligența artificială și pe promovarea inovării în cadrul platformei noastre”, a transmis compania.

UiPath estimează că va suporta costuri cuprinse între 15 și 20 de milioane de dolari legate de beneficiile de concediere a angajaților și între aproximativ două și cinci milioane de dolari în legătură cu ieșirea din contractul de închiriere și alte costuri contractuale. Costurile totale anticipate de restructurare de aproximativ 17-25 de milioane de dolari se preconizează a fi, în principal, cheltuieli în numerar și se așteaptă să fie suportate până în primul trimestru al anului fiscal 2026.

Icevulcan Properties Ltd. este vehiculul de investiții controlat de Daniel Dines, care și-a arătat intenția de a mai cumpăra un număr de 31,2 milioane de acţiuni ordinare la dezvoltatorul imobiliar One United Properties în primăvara anului 2023. Firma sa înregistrată în Cipru deținea deja 65 de milioane de acțiuni ONE, reprezentând 5% din acțiunile dezvoltatorului imobiliar bucureștean. El cumpărase acțiunile în anul 2021, înainte de listarea One United Propoerties pe Bursa de Valori București. De asemenea, în 2022, în structura acționariatului RodBun, una dintre cele mai importante companii de agribusiness din România, a intrat și Daniel Dines, care a achiziționat un pachet de 9,57% din pachetul de acțiuni al grupului.

Daniel Dines a debutat în topul miliardarilor în dolari realizat de Forbes în anul 2020, iar în anul 2021 a înregistrat și cea mai mare avere de până acum, 6 miliarde de dolari, fiind la momentul respectiv și cel mai bogat român.

Locul 2

Avere: 11 miliarde de lei

Nume: Daniel Dines

52 de ani | București

Tehnologie

Locul 3 în ediția 2023 a Forbes 500

Consiliul de Administraţie al Societăţii Energetice Electrica a prelungit, până la 31 decembrie 2026, mandatul directorului general al companiei, Alexandru Chiriţă, şi pe cel al directorului financiar, Ştefan Frangulea, potrivit raportului transmis Bursei de Valori Bucureşti.

“În cadrul şedinţei din data de 26 noiembrie 2024, Consiliul de Administraţie al Societăţii a hotărât numirea dlui. Alexandru-Aurelian Chiriţă în calitate de director general începând cu data de 01 ianuarie 2025 până la data de 31 decembrie 2026 (inclusiv). De asemenea, în cadrul aceleiaşi şedinţe, Consiliul de Administraţie al Societăţii a hotărât numirea dlui. Ştefan-Alexandru Frangulea în calitate de director executiv Direcţia Financiară începând cu data de 28 februarie 2025 până la data de 31 decembrie 2026 (inclusiv)”, potrivit raportului.

Alexandru Chiriţă a fost numit director general al Electrica în mai 2022, iniţial pentru o perioadă de 3 luni, mandatul lui fiind prelungit ulterior de mai multe ori.

Alexandru Chiriţă este absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti. El deţine un master în Drept şi Guvernanţă Europeană de la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, un master în Dreptul Uniunii Europene şi o licenţă în Drept de la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti. În prezent, urmează studii doctorale în Ştiinţe Administrative la SNSPA. Înainte de a se alătura companiei Electrica, a ocupat poziţiile de manager juridic şi manager Protecţia Datelor în cadrul Hidroelectrica.

Ştefan Frangulea a fost numit director executiv interimar Direcţia Financiară în ianuarie 2022. Şi mandatul său a fost prelungit ulterior de mai mult ori. El este absolvent al Academiei de Studii Economice, Facultatea Finanţe, Bănci, Asigurări şi Burse de Valori, precum şi al programelor profesionale Executive MBA ale Wirtschaftsuniversitat Wien (WU) şi IEDC Bled School of Management. Ştefan Frangulea s-a alăturat echipei Electrica în februarie 2018 pe poziţia de director Departament Trezorerie, Colectarea Creanţelor şi Managementul Riscului de Credit, ulterior devenind, în urma modificării organigramei, director Departament Trezorerie. 

Comisia Europeană a prezentat primul pachet de toamnă al semestrului european de la intrarea în vigoare, în aprilie 2024, a reformei ample şi ambiţioase a noului cadru de guvernanţă economică al UE.

Comisia şi-a încheiat evaluarea pentru 21 dintre cele 22 de planuri pe termen mediu prezentate şi consideră că din cele 21 de planuri 20 îndeplinesc cerinţele noului cadru şi stabilesc o traiectorie bugetară credibilă pentru a asigura că datoria statelor membre respective este plasată pe o traiectorie descendentă sustenabilă sau menţinută la niveluri prudente, potrivit Executivului comunitar.

Pentru următoarele state membre: Croaţia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Irlanda, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi Suedia, Comisia recomandă Consiliului să aprobe traiectoria cheltuielilor nete inclusă în planuri. În cazul Ţărilor de Jos, Comisia a propus Consiliului să recomande o traiectorie a cheltuielilor nete conformă cu informaţiile tehnice pe care Comisia le-a transmis în iunie. Executivul comunitar evaluează încă planul pe termen mediu al Ungariei.

Pentru cinci dintre cele 20 planuri pe termen mediu care au fost evaluate pozitiv de Comisie, traiectoria cheltuielilor nete se bazează pe o prelungire a perioadei de ajustare de la patru la şapte ani. Prelungirea este susţinută de un set de angajamente în materie de reformă şi investiţii incluse în planuri. În toate cele cinci cazuri, Executivul comunitar a evaluat că măsurile incluse în planuri îndeplineau criteriile pentru a justifica o prelungire. Este vorba despre planurile pe termen mediu ale Finlandei, Franţei, Italiei, Spaniei şi României.

Noul cadru sprijină statele membre în atingerea stabilităţii macroeconomice, a creşterii economice şi a sustenabilităţii bugetare, elemente esenţiale pentru forţa economică a UE în actualul context mondial dificil. De asemenea, noul cadru încurajează reformele şi investiţiile care vor pune bazele stabilităţii economice pe termen lung şi ale creşterii durabile. În cele din urmă, el contribuie la construirea unei economii a UE mai reziliente, mai echitabile, mai competitive şi mai sigure, în beneficiul cetăţenilor.

Noul cadru de guvernanţă economică stabileşte norme bugetare mai simple şi mai transparente. El utilizează un indicator operaţional unic, şi anume traiectoria multianuală a cheltuielilor nete ale statului membru, facilitând urmărirea conformităţii. Cadrul introduce, de asemenea, o supraveghere bazată pe riscuri adaptată situaţiei bugetare individuale a fiecărui stat membru şi permite o ajustare bugetară mai treptată dacă este susţinută de reforme şi investiţii specifice.

Noul cadru permite o reducere treptată şi realistă a nivelurilor datoriei publice, care au crescut semnificativ în urma pandemiei de COVID-19 şi a crizei energetice ulterioare. Finanţele publice solide reprezintă o condiţie prealabilă pentru stabilitatea macroeconomică şi pentru o creştere economică durabilă.

În conformitate cu noul cadru, toate statele membre includ în planurile lor pe termen mediu reforme şi investiţii care se aliniază priorităţilor şi provocărilor comune ale UE identificate în recomandările specifice de ţară în contextul semestrului european. Printre acestea se numără tranziţia verde şi tranziţia digitală, rezilienţa socială şi economică, securitatea energetică şi consolidarea capabilităţilor de apărare.

Planurile pe termen mediu reprezintă piatra de temelie a noului cadru de guvernanţă economică. Integrarea într-un plan unic pe termen mediu a obiectivelor bugetare, de reformă şi de investiţii creează un proces coerent şi raţionalizat.

De asemenea, Comisia a evaluat proiectele de planuri bugetare pentru 2025 prezentate de 17 state membre din zona euro şi a examinat dacă acestea reprezintă măsuri adecvate într-o primă fază pentru punerea în aplicare a planurilor respective pe termen mediu.

Evaluarea de către Comisie a proiectelor de planuri bugetare se axează pe creşterea cheltuielilor nete în perioada 2024-2025, analizând dacă cheltuielile nete se încadrează în plafoanele stabilite în planurile pe termen mediu ale statelor membre, cu condiţia ca astfel de planuri să fie disponibile şi să fie considerate conforme cu noul cadru.

Se consideră că opt state membre din zona euro respectă recomandările bugetare, în timp ce şapte nu le respectă integral, unul nu le respectă şi unul riscă să nu le respecte: Grecia, Cipru, Letonia, Slovenia, Slovacia, Italia, Croaţia şi Franţa sunt evaluate ca respectând recomandările, deoarece se preconizează că cheltuielile lor nete se vor încadra în plafoane. De asemenea, Estonia, Germania, Finlanda şi Irlanda sunt evaluate ca nerespectând pe deplin recomandările, deoarece se preconizează că cheltuielile lor nete anuale (Finlanda, Irlanda) şi/sau cumulate (Estonia, Germania, Irlanda) vor depăşi plafoanele respective.

Se consideră că Luxemburgul, Malta şi Portugalia nu respectă pe deplin recomandarea: deşi cheltuielile lor nete sunt preconizate a se situa în limitele plafoanelor, aceste state nu elimină treptat măsurile de sprijin de urgenţă în domeniul energiei până în iarna 2024-2025, astfel cum a recomandat Consiliul. În pus, Ţările de Jos nu respectă recomandarea, deoarece cheltuielile nete sunt estimate a depăşi plafoanele.

Conform evaluării, Lituania riscă să nu respecte recomandarea, deoarece cheltuielile nete ar putea depăşi ratele pe care Comisia le-ar considera ca fiind un prim pas adecvat în punerea în aplicare a noului cadru de guvernanţă economică.

CE a prezentat şi următoarele etape în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive. Procedura aplicabilă deficitelor excesive (PDE) este aşa-numita “componentă corectivă” a Pactului de stabilitate şi de creştere.

Actualul pachet de toamnă prezintă recomandările Comisiei privind traiectoriile multianuale ale cheltuielilor nete în vederea corectării deficitului excesiv pentru cele opt state membre (Belgia, Franţa, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România şi Slovacia) care fac în prezent obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive.

Pentru majoritatea acestor state membre, traiectoriile corective se bazează pe traiectoriile cheltuielilor nete pe care statul membru le-a stabilit în planul său pe termen mediu. Acest lucru este în concordanţă cu accentul puternic pus pe asumarea la nivel naţional a angajamentelor bugetare în conformitate cu noul cadru de guvernanţă economică.

În absenţa unui plan sau a unei recomandări privind planul pe termen mediu, aşa cum este cazul Belgiei şi al Ungariei, traiectoria corectivă din recomandarea privind PDE se bazează pe traiectoria de referinţă de patru ani a Comisiei, actualizată pe baza celor mai recente date.

Pachetul include, de asemenea, un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene pentru Austria şi Finlanda, care evaluează respectarea de către aceste state membre a criteriului deficitului.

Austria a raportat un deficit preconizat peste valoarea de referinţă de 3% din PIB în 2024, iar previziunile Comisiei nu estimează o reducere sub valoarea de referinţă de 3% din PIB în 2025 sau 2026, în ipoteza menţinerii politicilor actuale. Prin urmare, Comisia va avea în vedere să propună Consiliului să stabilească existenţa unui deficit excesiv în Austria. Autorităţile austriece şi-au exprimat intenţia de a lua măsurile necesare pentru a aduce deficitul sub 3% în 2025. Comisia este pregătită să evalueze noile măsuri de îndată ce acestea vor fi convenite în mod oficial de guvern şi vor fi prezentate cu suficiente detalii.

În cazul Finlandei, care a raportat, de asemenea, un deficit preconizat de peste 3% din PIB pentru 2024, Comisia nu intenţionează să propună deschiderea unei noi proceduri aplicabile deficitelor excesive, deoarece se estimează că deficitul nu va mai depăşi valoarea de referinţă începând deja cu anul 2025, fără a fi nevoie de măsuri de politică suplimentare.

Rapoartele privind supravegherea ulterioară aplicării programelor evaluează situaţia economică, bugetară şi financiară a statelor membre care au beneficiat de programe de asistenţă financiară (Cipru, Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania), concentrându-se asupra capacităţii lor de rambursare. Rapoartele concluzionează că toate cele cinci state membre îşi menţin capacitatea de a-şi rambursa datoria.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.